Sari la conținut

Viorela Filip

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Filip (nume).
Viorela Filip
Date personale
Născută (75 de ani) Modificați la Wikidata
Tuzla, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațieInterpret (muzică)
compozitoare
textier Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]​  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Viorela Filip (n. 15 martie 1951, comuna Tuzla, județul Constanța) este o interpretă, compozitoare și textieră de muzica ușoară româncă, profesoară de canto, absolventă de Conservator. Este fiica poetului și scriitorului Stelian Filip și a Elenei Filip (născută Elena Savu)[1].

În perioada 1958-1966, a urmat cursurile Școlii Generale nr.119 din București. În perioada1966-1970, a urmat cursurile Liceului “Gheorghe Șincai” din București, secția “Uman”. În paralel cu liceul, în perioada 1967-1970, urmează cursurile Școlii Populare de Artă din București, sectia Canto Clasic, la clasa  profesorului Jean Dănescu. În 1970 este admisă la Conservatorul de Muzică “Ciprian Porumbescu” din București, la Facultatea de Compoziție-Muzicologie, secția Profesori de Muzică, pe care îl absolvă în 1974. În paralel cu studiile universitare, în perioada 1972-1975, urmează încă o dată cursurile Școlii Populare de Artă din București, de data aceasta la secția de Canto Muzică Ușoară, la clasa profesoarei Gabi Pascu. [2]

La Radio România debutează pe 27 noiembrie 1974, cu piesa “O rază de soare” (Aurel Giroveanu). La Televiziunea Română debutează pe 16 februarie 1975, în emisiunea “Album duminical”, cu piesa “S-a deschis fereastra către vis” (Temistocle Popa). [3]

În perioada 1974–1982, este profesoară de teorie-solfegii si canto-muzică ușoară la Școala Populară de Artă din Giurgiu. În 1988, după șase ani de pauză, la invitația interpretei Mihaela Runceanu, reintră în învățământ, ca profesor la Școala Populară de Artă din București, la Secția Canto Muzică Ușoară. [4]

În perioada 1990–2020, este profesoară titulară de canto-muzică ușoară la Școala Populară de Artă din București. Ca profesoară a acestei instituții, a obținut toate gradele didactice, în specialitatea “Canto”. La Școala Populară de Artă, a pregătit foarte mulți tineri talentați. O bună parte dintre aceștia au devenit vedete ale muzicii pop românești, cum ar fi: Annes, Radu Ghencea, Radu Ille, Nadine, Nico, Alina Sorescu și mulți alții[5][6].

A abordat mai toate genurile de muzică (pop/ușoară, populară, jazz, operă, operetă, canțonete). Are o bogată activitate artistică ce a însemnat înregistrări la Radio România și Electrecord, numeroase filmări la TVR, zeci de spectacole și turnee în București și în țară, participări, atât ca interpretă, cât și ca textieră, la cele mai mari festivaluri și concursuri de gen de atunci (Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, Festivalul Național “Melodiile Anului”, Festivalul Național de Romanțe “Crizantema de Aur”, Concursul TV “Șlagăre în devenire”, “Concursul de Muzică de Dans de la Costinești”, etc.).[7]

A înregistrat numeroase cântece și a colaborat cu majoritatea compozitorilor de muzică ușoară din România, din anii'70 și '80. Din bogatul său repertoriu, nu au lipsit nici piese care s-au bucurat de succes, fiind difuzate des atât la Radio cât și la TVR. Acestea sunt, în ordine cronologică: “Zi după zi” (Dumitru Lupu, 1984), “Și zboară perscărușii” (Vasile Veselovski, 1986), “Când a-nceput iubirea noastră” (Dumitru Lupu, 1987), “Doar un trandafir” (Gheorghe E. Marian, 1987), “Vino, uită despărțirea” (Dumitru Lupu, 1988), “Fără iubirea ta” (Corneliu Meraru, 1988), “La o fereastră” (Dumitru Lupu, 1988), “Astăzi cred ca mă iubești/Ploua mărunt” (Vincențiu Perniu, 1990).[8]

În 1985 are prima apariție discografică solo la Electrecord cu single-ul “De tine m-am îndrăgostit”. În vara anului 1990, tot la “Electrecord”, apare albumul “Doar un trandafir”. Până în prezent, a mai lansat cinci albume: “Aș vrea să chem iubirea” (1999, Eurostar), “Suntem numai musafiri” (1999, Electrecord), “O floare pentru fiecare” (2006, Fevronia Records), “Dragostea nu ia vacanță” (2018, Eurostar), “Talismane pentru suflet” (2019, Marius Media Group)[9].

Începând cu 1977, are o bogată activitate de textier. Până în prezent, a scris peste 2000 de texte pentru piese de muzică pop/ușoară. A debutat oficial ca textieră, cu piesa “Un gând curat” (1977), pe muzica lui Dumitru Lupu. Printre piesele celebre, al căror textier este Viorela Filip, se numără: “Doar un trandafir” (m: Gheorghe E. Marian i: Viorela Filip), “La o fereastră” (m: Dumitru Lupu; i: Viorela Filip), “Mă-ntorc la tine, mare albastră” (m: Dumitru Lupu; i: Daniel Iordăchioaie), “Toate florile din lume” (m: Dumitru Lupu; i: Denis Roman), “S-aducem dragostea-napoi” (m: Dumitru Lupu; i: Gabriel Dorobanțu)[10].

În calitate de compozitoare, a creat până în prezent peste 100 de piese. Multe dintre aceste compoziții proprii au fost distinse cu premii la diverse festivaluri naționale și internaționale de gen. Prima compoziție, “Sunt o româncuță”, a fost lansată în 2004, în cadrul celei de-a patra ediții a Festivalul Național de Creație și Interpretare Mamaia Copiilor[11].

Din anul 2008, este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România[12]. Din anul 2012, este membră a Asociației Mondiale a Festivalurilor și Artiștilor – WAFA, cu sediul în Malta.[13] Din 2014, este creatorul și directorul Festivalului propriu "Music, my love by Viorela Filip", cu titlu de marcă înregistrată la OSIM[14][15].

In ultimii ani a colaborat intens cu interpretul Iustin Gondos,, aceasta colaborare reușind sa o readucă pe Viorela Filip, în atenția publicului. [16]

În perioada 1976–1992, a fost căsătorită cu compozitorul Dumitru Lupu, alături de care a avut o colaborare de mare succes, atât ca interpretă, cât și ca textieră. În 1992, se recăsătorește cu profesorul și muzicianul Cristian Bârlădeanu, doctor în muzică. [17]

Șlagăre (selecție)

[modificare | modificare sursă]
  • „Și zboară pescărușii”, muzică Vasile Veselovski, versuri Sorin Anghel Mara (1986);
  • „Doar un trandafir”, muzică Gh.E. Marian, versuri Viorela Filip (1987);
  • „La o fereastră”, muzică Dumitru Lupu, versuri Viorela Filip (1988);
  • „Cînd a–nceput iubirea noastr㔂muzica: Dumitru Lupu, versuri: Mala Bărbulescu (1987);
  • „Vino, uită despărțirea”, muzica: Dumitru Lupu, versuri: Viorela Filip (1988);
  • „Fără iubirea ta”, Corneliu Meraru, versuri: Viorela Filip (1988);
  • „Ploua mărunt”, Vicențiu Perniu, versuri: Florin Pretorian (1990);
Discografie
  • „De tine m-am îndrăgostit” (1985, Electrecord);
  • „Doar un trandafir” (1990, Electrecord);

Casete

  • „Aș vrea să chem iubirea” (1999, Eurostar);
  • „Suntem numai musafiri” (1999, Electrecord);
Compact Disc
  • „O floare pentru fiecare” (2006, Fevronia);
  • „Dragostea nu ia vacanță" (2018, Eurostar) [18]
  • ,,Talismane pentru suflet" (2019, Marius Media Group)

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Matfeev, Ioana (). „VIORELA FILIP – O personalitate a muzicii uşoare românești”. Top Românesc. Accesat în .
  2. ↑ „Viorela Filip” (în engleză). Discogs. Accesat în .
  3. ↑ Matfeev, Ioana (). „VIORELA FILIP – O personalitate a muzicii uşoare românești”. Top Românesc. Accesat în .
  4. ↑ „Colege de catedră” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în .
  5. ↑ „Viorela Filip a împlinit 67 de ani: "Soțul meu este cel mai frumos dar de la Dumnezeu!"”. click.ro. . Accesat în .
  6. ↑ „Astăzi e ziua ta... Viorela Filip!” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în .
  7. ↑ Matfeev, Ioana (). „VIORELA FILIP – O personalitate a muzicii uşoare românești”. Top Românesc. Accesat în .
  8. ↑ Matfeev, Ioana (). „VIORELA FILIP – O personalitate a muzicii uşoare românești”. Top Românesc. Accesat în .
  9. ↑ „Viorela Filip” (în engleză). Discogs. Accesat în .
  10. ↑ „Astăzi e ziua ta: Viorela Filip” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în .
  11. ↑ „Viorela Filip : "Soțul meu este cel mai frumos dar pe care mi l-a făcut Dumnezeu! "”. Femei de 10. . Accesat în .
  12. ↑ „Viorela FILIP – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România”. Accesat în .
  13. ↑ „CÂT DE FRUMOASĂ ERA! O CUNOSCUTĂ CÂNTĂREAȚĂ DE LA NOI, CARE ȚI-A ÎNCÂNTAT AUZUL CU MELODIILE EI! - VIDEO - homepageMobile, Vedete de la noi, Yahoo - Libertatea.ro”. .
  14. ↑ „music, my love! by Viorela Filip”. www.listamarci.ro. Accesat în .
  15. ↑ primarie (). „Editia estivala a festivalului Music, my love by Viorela Filip”. E-Dezvoltare Tuzla. Accesat în .
  16. ↑ „Surpriză în muzică uşoară: Viorela Filip şi Iustin Gondoş în duet - Ziarul Profit”. www.ziarulprofit.ro. . Accesat în .
  17. ↑ Gheorghe, Florian (). „EXCLUSIV/ Viorela Filip și soțul său au sărbătorit nunta de argint! "Fericirea are chipul tău" a fost melodia pe care i-a dedicat-o profesorului Bârlădeanu”. Libertatea. Accesat în .
  18. ↑ CONSULTING, KELSO. „Artisti - Viorela Filip”. www.abcmuzical.ro. Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


 Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viorela_Filip&oldid=17659619