Vera Mereuță
| Vera Mereuță | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Vera Grigorieva |
| Născută | (88 de ani) Nistrenia, Moldova |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actriță profesoară universitară |
| Activitate | |
| Alma mater | Institutul Teatral Boris Șciukin din Moscova[*] |
| Modifică date / text | |
Vera Mereuță (născută Vera Grigorieva, n. 27 noiembrie 1937, Transnistria) este o actriță și profesoară de teatru din Republica Moldova.[1][este de încredere?][2]
A fost crainic la Radio Chișinău în perioada 1964-1999 și concomitent a colaborat cu Studioul „Moldova-film”, unde a dublat în limba română filme artistice și documentare.[3]
Este lector universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.
Educație
[modificare | modificare sursă]A studiat la Școala medie nr 1 din Grigoriopol în 1955. În 1960 a studiat la Școala de Teatru „Boris Șciukin”(d) din Moscova, sub îndrumarea urmașilor lui Evgheni Vahtangov.[1]
Activitate teatrală
[modificare | modificare sursă]În 1960 a venit la Chișinău, unde a fondat, alături de alți actori, Teatrul „Luceafărul”. S-a remarcat cu rolul Mariett din Costum de nuntă, spectacolul care i-a adus, de altfel, licența în teatru. Mai apoi, a jucat rolul băiatului care fură mere în spectacolul Copiii și merele[4] de Constantin Condrea.
Din 1963, cu întreruperi prin cumul, lector la disciplina Arta vorbirii critice la Conservatorul de Stat G. Musicescu.[5]
În 1961 a interpretat rolul unei asistente medicale de maternitate în filmul artistic „Omul merge după soare”, regizat de Mihail Kalik.[6]
După trei ani la „Luceafărul” a trecut la Comitetul de Stat de Radiodifuziune și Televiziune din Republica Moldova. A fost crainică de radio, a prezentat emisiuni TV pentru copii: Noapte bună, Curcubeul fermecat, Cucurigu, Știe buna o poveste[7], a recitat versuri, a jucat în spectacole de teatru televizat. În acele timpuri era cunoscută drept „vocea de aur” a radioului din Moldova datorită vorbirii corecte și literare. Din 1997 este profesoară la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.[1]
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Artistă Emerită din R.S.S.M (1990)[8]
- Artist al Poporului din Republica Moldova (2025)[9]
Cărți
[modificare | modificare sursă]A scris mai multe cărți și manuale de vorbit corect.[10]
- Vorbirea expresivă, 1997;
- Logica vorbirii scenice, 2005;
- Monologul, 2005;
- Recitatea, 2006;
- Arta vorbirii scenice, 2017.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 „Vera Mereuță: Vocea care ne mângâie auzul”. Orașul meu Chișinău. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Artista Emerită Vera Mereuță și-a lansat cartea „Arta vorbirii scenice"”. Moldpres. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Roibu, Nicolae (). Lumini şi umbre-n ceas de taină : dialoguri, medalioane, eseuri. Chișinău: S.n. p. 43.
- ↑ Ungureanu, Larisa (). Chișinăul în filme : studiu filmografic. pp. 80–81.
- ↑ Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova. Museum. p. 192.
- ↑ „Григорьева (Мереуцэ) Вера Даниловна фильмография”. Кино-теар.ру. Accesat în .
- ↑ Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova. Museum. p. 192.
- ↑ Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova. Museum. p. 192.
- ↑ „DP407/2025”. www.legis.md. Accesat în .
- ↑ „Curriculum la disciplina Arta vorbirii (clasele I-IX). Profil: Artă teatrală” (PDF). Ministerul Educației al Republicii Moldova. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Rusu, Grigore - Evocări, 2010
Lecturi suplimentare
[modificare | modificare sursă]- Teatrul „Luceafărul” la cea de-a 45-a aniversare : Vârsta măturității - vârsta tinereții, Chișinău, 2005
- Ungureanu, Ion. Teatrul vieții mele... Vol. 1, Chișinău, 2012
- Popușoi, Liliana. O legendă: Teatrul „Luceafărul”, Chișinău, 2018
- Ungureanu, Ion. Amintiri din viața teatrală : În dialog cu un teatrolog, Chișinău, 2019