Vale, Cluj
Vale | |
— sat — | |
Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” (1904) | |
Localizarea satului în România | |
Coordonate: 47°04′52″N 23°43′18″E / 47.08111°N 23.72167°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Cluj |
Comună | Aluniș |
Atestare | 1405 |
Altitudine | 404 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 106 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407034 |
Prefix telefonic | +40 x64 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Vale (în maghiară Tótfalu sau Bánffytótfalu, în germană Grabendorf, Slavenhausen) este un sat în comuna Aluniș din județul Cluj, Transilvania, România.
Date geografice
[modificare | modificare sursă]Satul este localizat la 14 km de comuna Iclod, pe direcția Cluj-Napoca - Apahida - Răscruci - Iclod - Aluniș - Vale.
Toponimie
[modificare | modificare sursă]Numele maghiar al localității amintește de populația slavă de odinioară.
Lăcașuri de cult
[modificare | modificare sursă]În sat există o singură biserică, ortodoxă, inițial greco-catolică, construită din lemn în perioada 1904-1906. A fost sfințită în 17 iunie 1906 de Episcopul Ioan Sabo. A fost renovată în 1931, repictată în 1951 de Iuhas Ernest, renovată iarăși în anii 1977-1978, resfințită în 4 iunie 1978 de Arhiepiscopul Teofil Herineanu. Predecesoarea ei a fost tot o ctitorie de lemn, construită în 1750, care avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, de la care se mai păstrează prestolul mesei Sfântului Altar[2].
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Drumul Aluniș-Vale
-
Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” (1904)
-
Prestolul bisericii de lemn anterioare (1750)