Sari la conținut

Utilizator:Sofia chindris0/teste

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sânziene[modificare | modificare sursă]

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite si Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Sf. Ioan Botezătorul - 24 iunie.

Manifestări[modificare | modificare sursă]

Pe lângă manifestările tipice făpturilor supranaturale din clasa ielelor, Sânzienele au și manifestări vizuale: flori de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina

sânzienele la Festivalul cetățenilor dacice Cricău, 2013

Descriere și caracteristici[modificare | modificare sursă]

Sânziene

Sanzienele (Galium verum) sunt flori mici, de culoare galben deschis, cu o formă distinctivă de steluță. Ele cresc în tufe compacte și pot fi întâlnite în special în pajiști, pe marginea drumurilor sau pe câmpii. Sanzienele sunt cunoscute și pentru parfumul lor delicat și pentru faptul că atrag multe specii de insecte polenizatoare, cum ar fi albinele și fluturii.

Tradiții și superstiții[modificare | modificare sursă]

Sanzienele sunt strâns legate de tradițiile populare românești și de sărbătoarea Sânzienelor, care are loc pe data de 24 iunie. În această zi, oamenii obișnuiesc să culeagă sanziene și să le folosească în diferite ritualuri și superstiții. Se crede că sanzienele au puteri magice și pot proteja împotriva farmecelor sau a ghinionului. În unele zone, se spune că persoanele care adună sanzienele în această zi pot fi ferite de boli și necazuri.

Natura și etimologie[modificare | modificare sursă]

Sânzienele sunt o pluralitate anonimă, dar există și o zână bună: Iana Sânziana. După Mircea Eliade, Sânzienele provin dintr-un cult roman, raportat la zeița Diana - Sanctae Dianae:

Pârvan presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalență, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată, dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiță aborigenă. Or cultul acestei zeițe a supraviețuit după romanizarea Dacieiși numele de Diana se găsește în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (<San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc.. Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc intr-un mediu popular, adică rural (campestru și silvestru).”

Concluzie[modificare | modificare sursă]

Sanzienele sunt flori frumoase și pline de farmec, care au o semnificație specială în cultura și tradițiile românești. Ele sunt asociate cu sărbătoarea populară a Sânzienelor și au inspirat numeroase povești, superstiții și practici tradiționale de-a lungul timpului.

Sursa[modificare | modificare sursă]

https://www.huntercastle.ro/blog/sanziene-semnificatie-obiceiuri-si-traditii

Sânziene

https://www.mediafax.ro/life-inedit/sanzienele-noapte-magica-si-zi-de-sarbatoare-obiceiuri-si-traditii-20149010