Utilizator:Avereanu/Teste

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
La toate formatele lipsește:
| stare = {{{stare|autopliabilă}}}


Format:Eukaryota[modificare | modificare sursă]

Format:Arheoplastida[modificare | modificare sursă]


Sol[modificare | modificare sursă]

Clasa Tip Subtip Suprafața, ha
Automorfe Sol brun tipic 2.862,2
luvic
Sol cenușiu albic 125,2
tipic
molic
vertic
Cernoziom argiloiluvial 212,0
levigat
tipic moderat humifer
tipic slab humifer
carbonatic
vertic
Litomorfe Rendzină tipică 20,0
levigată
marnoasă
Vertisol molic
ocric
Hidromorfe Sol cernoziomoid levigat 51
tipic
Mocirlă tipică 212,0
gleică
turbică
Sol turbos tipic VII
gleic
Halomorfe Soloneț molic 207,7
hidric
Solonceac molic 104,0
hidric
Dinamomorfe Sol deluvial molic 98
ocric
Sol aluvial molic 20,0
stratificat
hidric
turbic
vertic
Sol antropic molic 2.862,2
ocric

Fauna României[modificare | modificare sursă]

Annelida[modificare | modificare sursă]

POLYCHAETA Scolecida Arenicolidae Johnston, 1835

  • Arenicola marina (Linnaeus, 1758)
  • [[Arenicolides branchialis (Audouin & M.- Edwards, 1833)

Capitellidae Grube, 1862

  • [[Capitella capitata (Fabricius, 1780)
  • [[Capitella minima Langerhans, 1880
  • [[Heteromastus filiformis(Claparède, 1864)
  • [[Notomastus profundus Eisig, 1887
  • [[Maldanidae Malmgren, 1867
  • [[Leiochone clypeata Saint-Joseph, 1894

Opheliidae Malmgren, 1867

  • [[Ophelia bicornis Savigny, 1818
  • [[Ophelia limacina (Rathke, 1843)

Paraonidae Cerruti, 1909a

  • [[Aricidea claudiae Laubier, 1967

Palpata, Aciculata, Phyllodocida, Aphroditiformia Aphroditoidea Malmgren, 1867

  • [[Harmothoe extenuata (Grube, 1840)
  • [[Harmothoe imbricata (Linnaeus, 1767)
  • [[Harmothoe impar(Johnston, 1839)
  • [[Pholoidae Kinberg, 1858
  • [[Pholoe synophthalmica Claparède, 1868
  • [[Sigalionidae Kinberg, 1856
  • [[Sthenelais boa (Johnston, 1833)

Pisionidae Ehlers, 1901

  • [[Pisione remota (Southern, 1914)

Palpata, Aciculata, Phyllodocida, Nereidiformia Nereididae Johnston, 1865

  • [[Namanereis littoralis(Grube, 1872)
  • [[Nereis zonata Malmgren, 1867
  • [[Hediste diversicolor(O.F. Müller, 1776)
  • [[Neanthes succinea (Frey & Leuckart, 1847)
  • [[Perinereis cultrifera (Grube, 1840)
  • [[Platynereis dumerilii (Audouin & M.- Edwards, 1833)

Syllidae Grube, 1850

  • [[Syllis gracilis Grube, 1840
  • [[Typosyllis hyalina (Grube, 1863)
  • [[Syllides longocirratus(Oersted, 1845)
  • [[Trypanosyllis zebra (Grube, 1860)
  • [[Pseudobrania clavata (Claparède, 1863)
  • [[Exogone naidina Oersted, 1845
  • [[Sphaerosyllis bulbosa Southern, 1914

Nereidiformia incertae sedis

  • [[Microphthalmus fragilis Bobretzky, 1870
  • [[Microphthalmus sczelkowiiMecznikow, 1865
  • [[Microphthalmus similis Bobretzky, 1870

Palpata, Aciculata, Phyllodocida unplaced Glyceriformia Fauchald, 1977

  • [[Glycera alba (O.F. Müller, 1776)
  • [[Glycera tridactyla Schmarda, 1861

Nephtyidae Grube, 1850

  • [[Nephtys cirrosa Ehlers, 1868
  • [[Nephtys hombergii Savigny, 1818
  • [[Micronephthys stammeri(Augener, 1932)

Phyllodocidae Öersted, 1843a

  • [[Phyllodoce maculata (Linnaeus, 1767)
  • [[Nereiphylla paretti Blainville, 1828
  • [[Nereiphylla rubiginosa (Saint-Joseph, 1888)
  • [[Eteone picta Quatrefages, 1865
  • [[Eumida sanguinea (Oersted, 1843)
  • [[Pterocirrus macroceros(Grube, 1860)

Palpata, Aciculata, Eunicida Dorvilleidae Chamberlin, 1919

  • [[Protodorvillea kefersteini(McIntosh, 1869)
  • [[Palpata, Aciculata unplaced

Nerillidae Levinsen, 1883

  • [[Nerilla antennata O. Schmidt, 1848

Palpata, Canalipalpata, Sabellida Sabellariidae Johnston, 1865

  • [[Sabellaria taurica (Rathke, 1837)
  • [[Sabellidae Malmgren, 1867
  • [[Fabricia stellaris (Müller, 1774)
  • [[Manayunkia caspica Annenkova, 1929
  • [[Oriopsis armandi(Claparède, 1864)

Serpulidae Johnston, 1865

  • [[Ficopomatus enigmaticus(Fauvel, 1923)
  • [[Janua pagenstecheri(Quatrefages, 1865)
  • [[Pileolaria militaris(Claparède, 1868)
  • [[Pomatoceros triqueter (Linnaeus, 1767)
  • [[Serpula vermicularis Linnaeus, 1767
  • [[Vermiliopsis infundibulum (Philippi, 1844)

Palpata, Canalipalpata, Terebellida, Cirratuliformia

  • [[Ctenodrilidae Kennel, 1882
  • [[Ctenodrilus serratus(Schmidt, 1857)

Palpata, Canalipalpata, Terebellida, Terebelliformia Ampharetidae Malmgren, 1867

  • [[Hypania invalida (Grube, 1860)
  • [[Hypaniola kowalewskii(Grimm, 1877)
  • [[Melinna palmata Grube, 1870

Pectinariidae Quatrefages, 1865

  • [[Pectinaria koreni(Malmgren, 1866)

Terebellidae Grube, 1850

  • [[Polycirrus jubatus Bobretzky in Annenklova, 1924
  • [[Terebellides stroemii M. Sars, 1835

Palpata, Canalipalpata, Spionida Magelona Müller, 1858

  • [[Magelona mirabilis(Johnston, 1865)
  • [[Magelona minuta Eliasson, 1907

Spionidae Grube, 1850

  • [[Aonides oxycephala (M. Sars, 1872)
  • [[Aonides paucibranchiata Southern, 1914
  • [[Malacocerus tetracerus(Schmarda, 1861)
  • [[Polydora ciliata (Johnston, 1838)
  • [[Polydora cornuta Bosc, 1802
  • [[Polydora limicola Annenkova, 1934
  • [[Polydora websteri Hartman, 1943
  • [[Prionospio steenstrupi Malmgren, 1867
  • [[Prionospio cirrifer Wirén, 1883
  • [[Pygospio elegansClaparède, 1863
  • [[Scolelepis cirratulus(Delle Chiaje, 1828)
  • [[Pseudomalacoceros cantabra (Rioja, 1918)
  • [[Spio decoratus Bobretzky, 1871
  • [[Streblospio benedicti Webster, 1879

Palpata, Canalipalpata unplaced Polygordiidae Czerniavsky, 1881a

  • [[Polygordius neapolitanus Fraipont, 1882

Protodrilida Pettibone, 1982

  • [[Protodrilus flavocapitatus(Uljanin, 1877)
  • [[Saccocirrus papillocercus Bobretzky, 1871

Insecte[modificare | modificare sursă]

Descriere
Ordinul Total, nr. de specii
Archaeognatha (Bristletails)
Thysanura (Silverfish)
Ephemeroptera (mayflies)
Odonata (libelule și damselflies)
Plecoptera (stoneflies) 112 (1974)
Zoraptera (angel insects)
Dermaptera (urechelnițe) 10 ? http://www.nhmus.hu/sites/default/files/balkan/literature/Dermaptera/Muranyi_2013_Opuscula_167_186.pdf
Orthoptera (cosași etc.)
Phasmatodea (walking sticks)
Embioptera (webspinners)
Blattodea (cockroaches)
Isoptera (termite)
Mantodea (călugărițe) 3 (1977)
Psocoptera (booklice, barklice)
Thysanoptera (thrips)
Phthiraptera (păduchi)
Hemiptera (ploșniță)
Raphidioptera (snakeflies)
Megaloptera (alderflies etc.) 3
Neuroptera (net-veined insects)
Coleoptera (cărăbuși)
Strepsiptera (twisted-winged parasites)
Mecoptera (scorpionflies, etc.)
Siphonaptera (purici)
Diptera (true flies)
Trichoptera (caddisflies)
Lepidoptera (fluturi, molii)
Hymenoptera (furnici, albine etc.)

Mantodea[modificare | modificare sursă]

Mantis religiosa Empusa fasciata Ameles heldreichi

Kis B, Familia Amelidae (Ord. Mantodea) in R. S. Romania. Peuce (Zoologie) 5, 6568, 1977.

Sursă: https://www.researchgate.net/publication/293834520_Distributional_Records_to_Knowledge_of_Mantis_religiosa_in_the_Salaj-region_Romania_Mantodea

https://www.academia.edu/31952938/Global_Distribution_of_Empusidae_Eremiaphilidae_Galinthiadidae_and_Iridopterygidae_Mantodea_Dictyoptera_Insecta_A_Checklist

Neuroptere[modificare | modificare sursă]

Coniopterygidae

  • Aleuropteryx umbrata Zelený, 1964
  • [[Helicoconis (Helicoconis) lutea (Wallengren, 1871)
  • [[Coniopteryx (Coniopteryx) borealis Tjeder, 1930
  • [[Coniopteryx (Coniopteryx) tineiformis Curtis, 1834
  • [[Coniopteryx (Metaconiopteryx) esbenpeterseni Tjeder, 1930
  • [[Coniopteryx (Metaconiopteryx) lentiae H. Aspöck & U. Aspöck, 1964
  • [[Conwentzia pineticola Enderlein, 1905
  • [[Semidalis aleyrodiformis (Stephens, 1836)

Mantispidae

  • [[Mantispa styriaca (Poda, 1761)

Hemerobiidae

  • [[Hemerobius humulinus Linnaeus, 1758

Hemerobiidae

  • [[Hemerobius humulinus Linnaeus, 1758
  • [[Hemerobius pini Stephens, 1836
  • [[Hemerobius contumax Tjeder, 1932
  • [[Hemerobius handschini Tjeder, 1957
  • [[Hemerobius micans Olivier, 1793
  • [[Hemerobius marginatus Stephens, 1836
  • [[Megalomus tortricoides Rambur, 1842
  • [[Megalomus hirtus (Linnaeus, 1761)
  • [[Micromus variegatus (Fabricius, 1793)
  • [[Micromus angulatus (Stephens, 1836)
  • [[Micromus lanosus (Zelený, 1962)

Chrysopidae

  • [[Nothochrysa fulviceps (Stephens, 1836)
  • [[Nothochrysa capitata (Fabricius, 1793)
  • [[Nineta vittata (Wesmael, 1841)
  • [[Chrysopa perla (Linnaeus, 1758)
  • [[Chrysopa walkeri McLachlan, 1893
  • [[Chrysopa abbreviata Curtis, 1834
  • [[Chrysopa pallens (Rambur, 1838)
  • [[Pseudomallada prasinus (Burmeister, 1839)
  • [[Pseudomallada ventralis (Curtis, 1834)
  • [[Cunctochrysa albolineata (Killington, 1935)
  • [[Chrysoperla carnea (Stephens, 1836)
  • [[Myrmeleontidae
  • [[Myrmecaelurus trigrammus (Pallas, 1771)
  • [[Distoleon tetragrammicus (Fabricius, 1798)
  • [[Creoleon plumbeus (Olivier, 1811)
  • [[Ascalaphidae
  • [[Libelloides lacteus (Brullé, 1832)

Tăușan I., Popescu M., Pintilioaie A. 2018. Mantispa styriaca (Poda, 1761) (Neuroptera: Mantispidae) in Romania – a new record after a half of century. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 61(1): 43–44. DOI: 10.2478/travmu-2018-0001. Sziráki Gy. 2000. Two interesting antlion (Neuroptera: Myrmeleontidae) species from Romania. Entomologica Romanica 4[1999]: 73–75 Paulian M. 2002. Recent additions to the green lacewing fauna of Romania (Neuroptera: Chrysopidae). Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae 48(Suppl. 2): 265–269.


New data about the distribution of Neuropterida in Bulgaria and Romania

Mecoptera[modificare | modificare sursă]

______________ Penny, Norman O.; Byers, George W. A Check -List of the Mecoptera of the World. In: Acta Amazonica, nr. 9(2), 1979, 365·388


Diptera[modificare | modificare sursă]

Culicidae Subfamily Anophelinae Genus Anopheles (Meigen) Subgenus Anopheles (Meigen) 1. algeriensis Theobald, 1903 Note 1 2. atroparvus van Thiel, 1927 3. claviger (Meigen, 1804) Note 2 4. daciae Linton, Nicolescu and Harbach, 2004 5. hyrcanus (Pallas, 1771) 6. maculipennis Meigen, 1818 Note 3 7. melanoon Hackett, 1934 8. messeae Falleroni, 1926 9. plumbeus Stephens, 1828 10. sacharovi Favre, 1903 Subfamily Culicinae Tribe Aedini Genus Aedes (Meigen) Subgenus Acartomyia Theobald 11. zammitii (Theobald, 1903) Subgenus Aedes (Meigen) 12. cinereus Meigen,1818 13. geminus Peus, 1970 Note 4 14. rossicus (Dolbeskin, Gorickaja and Mitrofanova, 1930) Note 5 Subgenus Stegomyia Theobald 15. albopictus (Skuse 1895) Subgenus Aedimorphus (Theobald) 16. vexans (Meigen, 1830) Note 6 Subgenus Dahliana Reinert, Harbach and Kitching 17. geniculata (Olivier, 1791) Note 7 Subgenus Woodius Reinert, Harbach and Kitching 18. intrudens (Dyar, 1919) Subgenus Ochlerotatus Lynch Arribalzaga 19. annulipes (Meigen, 1830) Note 8 20. behningi (Martini, 1926) (Schaffner et al.,2001, Gunay et al.,2017) Note 9 21. cantans (Meigen, 1818) Note 10 22. caspius (Pallas, 1771) Note 11 23. cataphylla (Dyar, 1916) Note 12 24. communis (de Geer, 1776) Note 13 25. detritus (Haliday, 1833) 26. dorsalis (Meigen, 1830) 27. duplex (Martini, 1926) 28. excrucians (Walker, 1856) 29. flavescens (Muller, 1764) 30. hungaricus (Mihályi, 1955) 31. intrudens (Dyar, 1919) 32. leucomelas (Meigen, 1804) 33. nigrinus (Eckstein, 1918) Note 14 34. pulcritarsis (Rondani, 1872) 35. pullatus (Coquillett, 1904) Note 15 36. punctor (Kirby, 1837) Note 16 37. riparius (Dyar and Knab, 1907) Note 17 Subgenus Rusticoidus Shevchenko and Prudkina, 1973 38. refiki (Medschid, 1928) T ribe Culicini Genus Culex Linnaeus Subgenus Barraudius (Edwards) 39. modestus Ficalbi, 1890 Note 18 Subgenus Culex (Linnaeus) 40. [impudicus (Ficalbi, 1890)] (QR) Note 19 41. laticinctus Edwards, 1913 42. mimeticus (Noe, 1899) Note 20 43. pipiens Linnaeus, 1758 Note 21 44. theileri Theobald, 1903 45. torrentium Martini, 1925 Note 22 Subgenus Neoculex (Dyar) 46. martinii Medschid, 1930 47. territans Walker, 1856 Subgenus Maillotia Theobald, 1907 48. hortensis Ficalbi, 1889 Note 23 Tribe Culisetini Genus Culiseta Felt Subgenus Allotheobaldia (Broelemann) 49. longiareolata (Macquart, 1938) Subgenus Culiseta (Felt) 50. alaskaensis (Ludlow, 1906) 51. annulata (Schrank, 1776) Note 24 52. fumipennis (Stephens, 1825) 53. glaphyroptera (Schiner, 1864) Note 25 54. morsitans (Theobald, 1901) 55. subochrea (Edwards, 1921) Subgenus Culicella Felt 56. ochroptera (Peus, 1935) Tribe Mansoniini (Dyar) Genus Coquillettidia (Dyar) 57. buxtoni (Edwards, 1923) 58. richiardii (Ficalbi, 1889) Tribus Orthopodomyiini Genus Orthopodomyia Theobald, 1904 59. pulcripalpis (Rondani, 1872) Tribus Uranotaeniini Genus Uranotaenia (Lynch Arribalzaga) 60. unguiculata Edwards, 1913

Pediciidae

  • [[Dicranota (Dicranota) bimaculata (Schummel, 1829) **
  • [[Dicranota (Ludicia) lucidipennis (Edwards, 1921) **
  • [[Dicranota (Paradicranota) brevicornis Bergroth, 1891 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) brevitarsis Bergroth, 1891
  • [[Dicranota (Paradicranota) candelisequa Starý, 1981 ***
  • [[Dicranota (Paradicranota) consimilis Mendl, 1987 *
  • [[Dicranota (Paradicranota) flammatra Starý, 1981 ***
  • [[Dicranota (Paradicranota) fuscipennis Lackschewitz, 1940
  • [[Dicranota (Paradicranota) gracilipes Wahlgren, 1905 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) landrocki Czizek, 1931 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) martinovskyi Starý, 1974 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) mikiana Lackschewitz, 1940 *
  • [[Dicranota (Paradicranota) minuta Lackschewitz, 1940
  • [[Dicranota (Paradicranota) pallens Lackschewitz, 1940 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) pavida (Haliday, 1833) *
  • [[Dicranota (Paradicranota) schistacea Lackschewitz, 1940
  • [[Dicranota (Paradicranota) simulans Lackschewitz, 1940 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) subflammatra Starý, 1998 *
  • [[Dicranota (Paradicranota) subtilis Loew, 1871 **
  • [[Nasiternella regia Riedel, 1914 **
  • [[Pedicia (Amalopis) fusca Ujvárosi and Bálint, 2012 **
  • [[Pedicia (Amalopis) occulta (Meigen, 1830) **
  • [[Pedicia (Crunobia) apusenica Ujvárosi and Starý, 2003 **
  • [[Pedicia (Crunobia) littoralis (Meigen, 1804) **
  • [[Pedicia (Crunobia) lobifera Savchenko, 1986 **
  • [[Pedicia (Crunobia) nielseni (Slipka, 1955) **
  • [[Pedicia (Crunobia) pallens Savchenko, 1978 ***
  • [[Pedicia (Crunobia) spinifera Starý, 1974
  • [[Pedicia (Crunobia) staryi Savchenko, 1978 **
  • [[Pedicia (Crunobia) straminea (Meigen, 1838) **
  • [[Pedicia (Crunobia) zernyi (Lackschewitz, 1940) **
  • [[Pedicia (Pedicia) rivosa rivosa (Linnaeus, 1758) **
  • [[Tricyphona (Tricyphona) alticola Strobl, 1910 *
  • [[Tricyphona (Tricyphona) immaculata (Meigen, 1804) **
  • [[Tricyphona (Tricyphona) livida Madarassy, 1881 **
  • [[Tricyphona (Tricyphona) schummeli Edwards, 1921 ***
  • [[Tricyphona (Tricyphona) unicolor (Schummel, 1829) **
  • [[Ula (Ula) bolitophila Loew, 1869 **
  • [[Ula (Ula) mixta Starý, 1983 **
  • [[Ula (Ula) mollissima Haliday, 1833 **
  • [[Ula (Ula) sylvatica (Meigen, 1818)

Sursa: https://www.researchgate.net/publication/274064099_An_annotated_list_of_Pediciidae_Insecta_Diptera_from_Romania_with_a_revision_of_the_literature_data

Tipulidae

  • Ctenophora (Cnemoncosis) fastuosa Loew, 1871
  • [[Ctenophora (Cnemoncosis) festiva Meigen, 1804
  • [[Ctenophora (Cnemoncosis) ornate Meigen, 1818
  • [[Ctenophora (Ctenophora) elegans Meigen, 1818
  • [[Ctenophora (Ctenophora) flaveolata (Fabricius, 1794)
  • [[Ctenophora (Ctenophora) guttata Meigen, 1818
  • [[Ctenophora (Ctenophora) pectinicornis (Linnaeus, 1758)
  • [[Dictenidia bimaculata (Linnaeus, 1760)
  • [[Dolichopeza (Dolichopeza) albipes (Strom, 1768)
  • [[Nephrotoma aculeate (Loew, 1871)
  • [[Nephrotoma analis (Schummel, 1833)
  • [[Nephrotoma appendiculata appendiculata (Pierre, 1919)
  • [[Nephrotoma cornicina cornicina (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma crocata crocata (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma croceiventris lindneri (Mannheims, 1951)
  • [[Nephrotoma dorsalis (Fabricius, 1781)
  • [[Nephrotoma flavescens (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma flavipalpis (Meigen, 1830)
  • [[Nephrotoma guestfalica guestfalica (Westhoff, 1879)
  • [[Nephrotoma lamellata lamellate (Riedel, 1910)
  • [[Nephrotoma lunulicornis (Schummel, 1833)
  • [[Nephrotoma pratensis pratensis (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma quadrifaria quadrifaria (Meigen, 1804)
  • [[Nephrotoma quadristriata (Schummel, 1833)
  • [[Nephrotoma scalaris scalaris (Meigen, 1818)
  • [[Nephrotoma scurra (Meigen, 1818)
  • [[Nephrotoma submaculosa Edwards, 1928
  • [[Nephrotoma tenuipes (Riedel, 1910)
  • [[Nigrotipula nigra nigra (Linnaeus, 1758)
  • [[Prionocera chosenicola Alexander, 1945
  • [[Tanyptera (Tanyptera) atrata atrata (Linnaeus, 1758)
  • [[Tipula (Acutipula) balcanica Vermoolen, 1983
  • [[Tipula (Acutipula) bosnica Strobl, 1898
  • [[Tipula (Acutipula) fulvipennis De Geer, 1776
  • [[Tipula (Acutipula) latifurca Vermoolen, 1983
  • [[Tipula (Acutipula) luna Westhoff, 1879
  • [[Tipula (Acutipula) tenuicornis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Acutipula) vittata Meigen, 1804
  • [[Tipula (Beringotipula) unca unca Wiedemann, 1817
  • [[Tipula (Dendrotipula) flavolineata Meigen, 1804
  • [[Tipula (Emodotipula) obscuriventris Strobl, 1900
  • [[Tipula (Lunatipula) affinis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) alpina Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) bispina Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) cinerascens Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) circumdata Siebke, 1863
  • [[Tipula (Lunatipula) decolor Mannheims, 1963
  • [[Tipula (Lunatipula) engeli Theowald, 1957
  • [[Tipula (Lunatipula) fascingulata Mannheims, 1966
  • [[Tipula (Lunatipula) fascipennis Meigen, 1818
  • [[Tipula (Lunatipula) fuscicosta Mannheims, 1954
  • [[Tipula (Lunatipula) helvola Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) heros Egger, 1863
  • [[Tipula (Lunatipula) humilis Staeger, 1840
  • [[Tipula (Lunatipula) istriana Erhan and Theowald, 1961
  • [[Tipula (Lunatipula) laetabilis Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Lunatipula) limitata Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) livida livida van der Wulp, 1859
  • [[Tipula (Lunatipula) lunata Linnaeus, 1758
  • [[Tipula (Lunatipula) macroselene macroselene Strobl, 1893
  • [[Tipula (Lunatipula) mellea Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) pannonia pannonia Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) peliostigma peliostigma Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) recticornis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) rufula Mannheims and Theowald, 1959
  • [[Tipula (Lunatipula) soosi soosi Mannheims, 1954
  • [[Tipula (Lunatipula) truncata truncata Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) vernalis Meigen, 1804
  • [[Tipula (Lunatipula) verrucosa verrucosa Pierre, 1919
  • [[Tipula (Mediotipula) sarajevensis Strobl, 1898
  • [[Tipula (Mediotipula) siebkei Zetterstedt, 1852
  • [[Tipula (Mediotipula) stigmatella Schummel, 1833
  • [[Tipula (Odonatisca) nodicornis nodicornis Meigen, 1818
  • [[Tipula (Platytipula) luteipennis luteipennis Meigen, 1830
  • [[Tipula (Pterelachisus) austriaca (Pokorny, 1887)
  • [[Tipula (Pterelachisus) crassicornis Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Pterelachisus) crassiventris Riedel, 1913
  • [[Tipula (Pterelachisus) irrorata Macquart, 1826
  • [[Tipula (Pterelachisus) luridorostris Schummel, 1833
  • [[Tipula (Pterelachisus) neurotica Mannheims, 1966
  • [[Tipula (Pterelachisus) pabulina Meigen, 1818
  • [[Tipula (Pterelachisus) pauli Mannheims, 1964
  • [[Tipula (Pterelachisus) plitviciensis Simova, 1962
  • [[Tipula (Pterelachisus) pontica Savchenko, 1964
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudoirrorata Goetghebuer, 1921
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudocrassiventris Theowald, 1980
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudovariipennis Czizek, 1912
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudopruinosa Strobl, 1895
  • [[Tipula (Pterelachisus) submarmorata Schummel, 1833
  • [[Tipula (Pterelachisus) truncorum Meigen, 1830
  • [[Tipula (Pterelachisus) varipennis Meigen, 1818
  • [[Tipula (Savtshenkia) alpha de Jong, 1994
  • [[Tipula (Savtshenkia) alpium Bergroth, 1888
  • [[Tipula (Savtshenkia) benesignata Mannheims, 1954
  • [[Tipula (Savtshenkia) cheethami Edwards, 1924
  • [[Tipula (Savtshenkia) eleonorae Theischinger, 1978
  • [[Tipula (Savtshenkia) gimmerthali gimmerthali Lackschewitz, 1925
  • [[Tipula (Savtshenkia) goriziensis Strobl, 1893
  • [[Tipula (Savtshenkia) grisescens Zetterstedt, 1851
  • [[Tipula (Savtshenkia) interserta Riedel, 1913
  • [[Tipula (Savtshenkia) invenusta subinvenusta Slipka, 1950
  • [[Tipula (Savtshenkia) limbata Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Savtshenkia) obsoleta Meigen, 1818
  • [[Tipula (Savtshenkia) rufina rufina Meigen, 1818
  • [[Tipula (Savtshenkia) signata Staeger, 1840
  • [[Tipula (Savtshenkia) simulans Savchenko, 1966
  • [[Tipula (Savtshenkia) subnodicornis Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Savtshenkia) subsignata subsignata Lackschewitz, 1933
  • [[Tipula (Schummelia) variicornis variicornis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Schummelia) zonaria Goetghebuer, 1921
  • [[Tipula (Tipula) italica errans Theowald, 1984
  • [[Tipula (Tipula) oleracea Linnaeus, 1758
  • [[Tipula (Tipula) orientalis Lackschewitz, 1930
  • [[Tipula (Tipula) paludosa Meigen, 1830
  • [[Tipula (Tipula) subcunctans Alexander, 1921
  • [[Tipula (Vestiplex) excisa carpatica Erhan and Theowald, 1961
  • [[Tipula (Vestiplex) hemiptera hemiptera Mannheims, 1953
  • [[Tipula (Vestiplex) hortorum Linnaeus, 1758
  • [[Tipula (Vestiplex) montana montana Curtis, 1834
  • [[Tipula (Vestiplex) nubeculosa Meigen, 1804
  • [[Tipula (Vestiplex) pallidicosta pallidicosta Pierre, 1924
  • [[Tipula (Vestiplex) scripta scripta Meigen, 1830
  • [[Tipula (Yamatotipula) caesia Schummel, 1833
  • [[Tipula (Yamatotipula) coerulescens Lackschewitz, 1923
  • [[Tipula (Yamatotipula) couckei Tonnoir, 1921
  • [[Tipula (Yamatotipula) lateralis Meigen, 1804
  • [[Tipula (Yamatotipula) marginella Theowald, 1980
  • [[Tipula (Yamatotipula) montium Egger, 1863
  • [[Tipula (Yamatotipula) pierrei Tonnoir, 1921
  • [[Tipula (Yamatotipula) pruinosa pruinosa Wiedemann, 1817
  • [[Tipula (Yamatotipula) quadrivittata quadrivittata Staeger, 1840
  • [[Tipula (Yamatotipula) submontium Theowald and Oosterbroek, 1981

Megaloptera[modificare | modificare sursă]

Sialidae

_____________________ http://www.acta-zoologica-bulgarica.eu/downloads/acta-zoologica-bulgarica/2016/68-1-39-42.pdf http://www.studiauniversitatis.ro/pdf/26-2016/26-1-2016/2-%20SU26-%20ISS1-%20G.S.-%20127-%20127.pdf

Psocoptera[modificare | modificare sursă]

Psocoptera Caeciliusidae

Stenopsocidae Stenopsocus immaculatus (Stephens, 1836) Amphipsocidae Kolbia quisquiliarum Bertkau, 1882 Peripsocidae Peripsocus subfasciatus (Rambur, 1842) Psocidae Psococerastis gibbosa (Schulzer, 1776)

http://ibiol.ro/studii/zoologie/Volumul%2018/Stud.cerc.biol.-zool._1966_18_6.pdf


Plecoptere[modificare | modificare sursă]

  1. Brachyptera seticornis (Klapâlek, 1902)
  2. Brachyptera nsi (Morton, 1896) DE VERIFICAT
  3. Rhahdiopteryx alpina Kiihtreiber, 1934
  4. Taeniopteryx schoenemundi (Mertens, 1923):
  5. Leuctra nigra (Olivier, 1811):
  6. Leuctra fusca (Linnaeus, 1758):
  7. Leuctra albida Kempny, 1899
  8. Leuctra mortoni Kempny, 1899
  9. Leuctra aurita Navâs, 1919
  10. Leuctra digitala Kempny, 1899
  11. Leuctra hippopus Kempny, 1899
  12. Leuctra armata Kempny, 1899
  13. Leuctra rosinac Kempny, 1900
  14. Leuctra pseudosignifera Aubert, 1954
  15. Leuctra prima Kempny, 1899
  16. Leutra carpathica Kis, 1966
  17. Leuctra inermis Kempny, 1899
  18. Leuctra rauscheri Aubert, 1957
  19. Leuctra quadrimaculata Kis, 1963
  20. Amphinemura sulcicollis (Stephens, 1835)
  21. Amphinemura standfussi (Ris, 1902)
  22. Amphinemura triangularis (Ris, 1902)
  23. Nemoura cinerea (Retzius, 1783)
  24. Nemoura avicularis Morton, 1894
  25. Nemoura fulviceps Klapâlek, 1902
  26. Nemoura flexuosa Aubert, 1949
  27. Nemoura cambrica Stephens, 1835
  28. Nemoura carpathica lilies, 1963
  29. Nemoura fusca Kis, 1963
  30. Nemoura ovoidalis Kis, 1965
  31. Nemoura hamata Kis, 1965
  32. Nemurella pictetü (Klapâlek, 1900)
  33. Protonemura aestiva Kis, 1965
  34. Protonemura risi (Jakobson & Bianchi, 1905
  35. Protonemura intricata (Ris, 1902)
  36. Protonemura brevistyla (Ris, 1902)
  37. Protonemura autumnalis Rauser, 1956
  38. Protonemura hrabei Rauser, 1956
  39. Protonemura pseudonimborum Kis, 1965
  40. Protonemura montana Kimmins, 1941
  41. Perla pallida Guérin, 1838
  42. Perla marginala Panzer, 1799
  43. Perla bipunctata Pictet, 1833
  44. Arcynopteryx compacta (McLachlan, 1872)
  45. Périodes microcephala (Pictet, 1833)
  46. Périodes intricata (Pictet, 1841)
  47. Isoperla buresi Rauser, 1962
  48. Isoperla oxylepis (Despax, 1936)
  49. lsoperla rivulorum (Pictet, 1841)
  50. Isoperla sudetica (Kolenati, 1859)
  51. Cldoroperla tripunctata (Scopoli, 1763)
  52. Chloroperla kisi Zwick, 1967
  53. Siphonoperla transsylvanica (Kis, 1963)
  54. Siphonoperla neglecta (Rostock, 1881)
  55. Isoptena serricornis (Pictet, 1841)

bibliografie: https://www.researchgate.net/publication/280828903_Review_and_contribution_to_the_Plecoptera_fauna_of_Maramures_Romania


Aparatul genital[modificare | modificare sursă]

Aparatul genital uman este alcătuit din gonade (ovare și testicule) și organe accesorii (căile de eliminare ale gameților, glandele anexe și organele genitale externe cu funcție de copulare). De regulă, organele aparatului genital se împart în: organe genitale interne și organe genitale externe.

Organele genitale interne au rolul de a forma celulele sexuale, spermatozoizii și ovulele, și de a purta, la femeie, fătul.

Reproducerea sexuată este o trăsătură fundamentală a omului și se realizează prin participarea unei femei și a unui bărbat. Apariția unei noi vieți umane este rezultatul fecundării ovulului de către spermatozoid. Zigotul rezultat se implantează în peretele uterin, unde continuă să crească și să se dezvolte, până ce fătul, devenit viabil, este expulzat din uter prin actul nașterii. Diferențierea sexuală este prezentă genetic în momentul formării zigotului, dar diferențierea intersexuală are loc între lunile III-IV, iar cea somatopsihică se desfășoară în copilărie și se realizează deplin după pubertate, ca urmare a activității sexuale a gonadelor. După pubertate, hormoni sexuali determină caracteristici diferențiate la cele două sexe.

Structura anatomică[modificare | modificare sursă]

Aparatului genital masculin[modificare | modificare sursă]

Aparatul genital masculin este constituit din testicule, căi excretoare, glande anexe și organul copulator.

Gonada masculină[modificare | modificare sursă]

Testiculul, organ pereche cu funcție exocrină și endocrină, este învelit într-o membrană fibroasă, albugineea. La partea superioară a testiculului, albugineea prezintă o condensare ca un con fibros, denumită mediastinul testiculului, străbătută de canalele excretoare, vasele de sânge și nervii testiculari. Din această îngroșare pornesc spre interior septuri conjunctive care împart testiculul în 200-300 de lobuli. Ei au formă piramidală, cu baza spre albuginee și vârful spre mediastin. Fiecare lobul testicular conține 1-4 tubi seminiferi contorți, în interiorul cărora se formează gârneții masculini (spermatozoizii). Tubii sunt separați între ei prin țesut conjunctiv interstițial, în care se găsesc vase și nervi, precum și celulele interstițiale Leydig, care secretă hormonii androgeni.

Calea spermatică[modificare | modificare sursă]

Tubii seminiferi contorți prezintă la exterior o membrană bazală pe care sunt dispuse mai multe straturi de celule producătoare de spermatozoizi (celulele seminale), printre care se găsesc celule alungite, de susținere. Toți tubii unui lobul se unesc spre mediastinul testiculului într-un colector comun (tubul drept). Tubii drepți se deschid într-o rețea de canale neregulate și apoi se colectează în 10-12 canale eferente care se îndreaptă spre epididim.

Glande masculine anexe[modificare | modificare sursă]

Prostata, o glanda voluminoasa tubuloacinoasă, unică, situată în pelvis, sub vezica urinară, înconjură porțiunea inițială a uretrei. Prostata secretă un lichid care intră în constituția spermei.

Organul copulator[modificare | modificare sursă]

Penisul este constituit din doi corpi cavernoși și corpul spongios, care înconjură complet uretra.

Aparatului genital feminin[modificare | modificare sursă]

Aparatul genital feminin este alcătuit din ovare și căile genitale reprezentate de trompele uterine, uterul, vagin și vulvă.

Gonada feminină[modificare | modificare sursă]

Ovarele sunt organe pereche situate în pelvis de o parte și de alta a uterului, produc gârneți feminini (ovule) și secretă hormonii sexuali feminini. Forma ovarului este ovoidă, iar suprafața sa, neteda înainte de pubertate, prezintă multiple cicatrice la femeile mai vârstnice. în partea centrală — zona medulară — ovarul este alcătuit dintr-o stromă de țesut conjunctiv lax, cuprinzând vase sangvine și limfatice, fibre nervoase. Zona corticală prezintă la suprafață un epiteliu de acoperire și sub el foliculii ovarieni, formațiuni rotunde, pline sau cavitare, după stadiul evolutiv.

La naștere există în ambele ovare 400 000-500 000 de foliculi ovarieni primordiali. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenerează, doar 300-400 se vor matura în perioada de fertilitate a femeii, formând gârneții feminini (ovulele). Foliculii ovarieni se găsesc în stadii succesive de evoluție: primordiali (plini), ca vi tari și maturi.

Calea genitală[modificare | modificare sursă]

Trompa uterină, organ pereche situat de o parte și de cealaltă a uterului, este un conduct care face legătura între ovar și uter. Extremitatea dinspre ovar are formă de pâlnie și prezintă numeroase franjuri, având rolul de a capta și conduce spre uter ovulul expulzat.

Uterul este un organ cavitar nepereche, situat median în pelvis, între vezică și rect. Are formă de pară turtită antero-posterior, orientată cu vârful în jos, iar pe extremitatea sa inferioară (colul uterin) se inseră vaginul. în perioada de fertilitate a femei^mucoasa uterină suferă, sub influența hormonilor ovarieni, modificări ciclice care se desfășoară în cursul a 28 de zile (ciclul menstrual) și trec prin următoarele trei faze: faza menstruală, cu durata de 2-3 zile, în care stratul superficial al mucoasei uterine distruse se elimină în vagin, împreună cu o anumită hemoragie, faza proliferativă, între a 4-a și a 14-a zi, caracterizată prin proliferarea și îngroșarea mucoasei, și faza secretorie care durează de la a 15-a zi până la o nouă menstruație, în cazul când nu a avut loc fecundarea ovulului. Aceste modificări ale mucoasei uterine creează condiții optime pentru grefarea ovulului fecundat.

Vaginul, organ tubular și cavitar, continuă colul uterin.

Vulva[modificare | modificare sursă]

Glanda mamară[modificare | modificare sursă]

Glandele mamare sunt organe anexe ale aparatului genital feminin a căror dezvoltare constituie unul dintre caracterele sexuale secundare ale femeii. Glanda mamară, de tip tubuloacinos, este alcătuită din lobi care se deschid, prin canalele galactofore, la nivelul mamelonului.

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Omologia genitalelor masculine și feminine
Structura nedeterminată Organe sexuale feminine Organe sexuale masculine
Gonadă Ovar Testicul
Mesonephrds cranială (corpul Wolf) porțiunea caudală Epodphoron, paroophoron Ductuli efferentes testis, appendix epididymis paradidymis
Ductus mesonephricus (canalul mezonefral, canalul Wolf) Ductus epoophori longitudinalis (canalis Gartneri) Ductus epididymis, ductus deferens, vesicula seminalis, ductus ejaculatorius
Ductus paramesonephricus (canalul paramezonefral, canalul Müller) Tuba uterina, uterus, vagina Appendix testis, utriculus prostâticus
Ligamentul gubernacul Ligamentum ovarii proprium, ligamentum teres uteri Gubernâculum testis (în embriogeneză)
Sinusul urogenital Vestibul vaginal [pars distalis vaginalis] Pars prostatica urethrae, [prostata]
Tuberculul sexual Clitoris Corpora cavernosa penis, [glans penis]
Pliuri sexuale Buze vaginale mici Corpus spongidsum penis
Bureleți sexuali (Torsul sexual) Buze vaginale mare Scrot


Fiziologie[modificare | modificare sursă]

Gametogeneză[modificare | modificare sursă]

Funcțiile testiculare. Gonada masculină - testiculul – are funcția de a produce spermatozoizi -spermatogeneza — ți de a secreta hormonii androgeni, ambele funcții fiind controlate de către hormonii gonadotropi ai hipofizei anterioare.

Spermatogeneză[modificare | modificare sursă]

Spermatogeneza este rezultatul unor procese complexe de diviziune și maturare a celulelor germinate primitive - spermatogonii - care se găsesc pe membrana bazală a tubilor seminiferi. Procesul începe la pubertate și continua apoi neîntrerupt tot timpul vieții, diminuând progresiv la bătrânețe. Spermatogoniile se divid de mai multe ori prin mitoză, rezultând spermatocite de ordinul I, care conțin un număr complet (diploid) de cromozomi (la om, 44 de cromozomi somatici și 2 cromozomi sexuali). După ce cresc, spermatocitele primare se divid meiotic, formând spermatocite de ordinul II- care au jumătate din numărul de cromozomi. Spermatocitele II se divid rapid, rezultând spermatidele care au tot numărul jumătate de cromozomi și acestea se transformă direct, fără diviziuni, în spermatozoizi.

Spermatozoidul determină sexul produsului de concepție. Este o celfilă cu lungimea de 50—70 g, constituită din cap, piesă intermediară și flagel. La partea anterioară prezintă un corpuscul ascuțit acrozomultf-, care conține o enzimă ce facilitează pătrunderea spermatozoidului în ovul în timpul fecundației. Piesa intermediară conține o mare cantitate de glicogen, necesar ca material energetic pentru mișcările spermatozoidului. Coada, prin mișcări helicoidale, asigură mobilitatea spermatozoidului. Secreția de hormoni androgeni mc datorează celulelor interstițiale testiculare. Principalul hormon androgen calc lutortrromil, sintetizat din colesterol, din care se sintetizează ți slți hormoni (corticosuprarenalieni ți ovarieni). De altfel ți celulele corticosupmrensleî secretă cantități reduse de testosteron, atât la bărbați cât ți la femei Hormonii androgeni stimulează crețterea ți dezvoltarea organelor genitale masculine ți mențin troficitatea epiteliului spermstogenic, asigură dezvoltarea ți menținerea caracterelor sexuale secundare (anumite particularități somatice, vocea, pilozitatea, dezvoltarea musculaturii ți a scheletului, distribuția grăsimii de rezervă etc.) ți au un efect anabolic puternic asupra metabolismului protidic.

Ovogeneză. Ciclul menstrual[modificare | modificare sursă]

Funcții ovariene. Ovarul, are funcția de a forma și elibera în r fiecare lună un ovul - ovogeneza - și de a secreta hormonii care favorizează I fecundarea ovulului și pregătesc organismul feminin pentru starea de graviditate.

Ovogeneza constă dintr-o serie de transformări pe care le suferă celula germinativă (primordială) până la stadiul de ovul matur. Celula germinativă primordială are u număr complet (diploid) de cromozomi. Ea se divide, așa cum observați în figura 93, formând ovogonii, iar prin diviziunea mitotică a acestora rezultă ovocitele de ordinul I. In momentul ovulației se produce prima diviziune meiotică din care rezultă: o celulă mare, ovocitul II și primul globul polar. Ovocitul II este expulzat, prin ruperea foliculului, în trompa uterină unde are loc a doua diviziune mitotică, rezultând preovulul care nu se mai divide și devine ovul fecundabil, cu numărul de cromozomi redus la jumătate și al II-lea globul polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine în uter și, dacă nu a fost fecundat, este eliminat cu secrețiile uterine. Epiteliul folicular care a rămas în urma ovulației începe să prolifereze și formează corpul galben, care secretă atât progesteron, cât și estrogem. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben, aproximativ a 24-a zi a ciclului, începe să degenereze, se cicatrizează. Dacă ovulul a fost fecundat, corpul galben persistă, are o activitate endocrină intensă în primul trimestru al sarcinii.

Funcția endocrină a gonadelor[modificare | modificare sursă]

Funcțiile testlculare. Gonada masculină - testiculul – are funcția de a produce spermatozoizi -spermatogeneza — ți de a secreta hormonii androgeni, ambele funcții fiind controlate de către hormonii gonadotropi ai hipofizei anterioare.

Activitatea testiculară este reglată de către hormonii gonadotropi ai hipofizei anterioare: FSH menține funcția spermatogenetică ți LH stimulează secreția de testosteron. La rândul său secreția hormonilor hipofizari este reglată printr-un mecanism de feedback de către nivelul testosteronului plasmatic, care acționează atât asupra unor nudei hipotalamici cât ți asupra hipofizei.

Secreția de hormoni ovarieni constă din es/nogeiw și pro- gesteron. Honnonii estrogeni sunt sintetizați de celule foliculare în timpul maturării folicululuî, de celulele corpului galben, în timpul sarcinii, de către placentă, iar in cantități mai mici de către corticosuprarenale și testicul!. Estrogenii acționează, în primul rând, asupra organelor genitale feminine, stimulând proliferarea mucoasei și a musculaturii uterine, dezvoltarea glandelor mamare și a caracterelor secundare feminine. Progesteronul este secretat de către celulele corpului galben, de corticosuprarenale și în timpul sarcinii de către placentă. Acțiunile sale constau în modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secreția hormonală ovariană este controlata de către hormonii gonadotropi hipofizari. FSH controlează maturația foliculară și respectiv secreția de estrogeni ovarieni. iar LH provoacă ovulația și controlează activitatea corpului galben și secreția de progesteron. Secreția hormonilor gonadotropi hipofizari (FSH și LH) este controlata de hipotalamus prin intermediul unor neurosecreții care ajung ta hipofîza anterioară pe calea sistemului port-hipofizar. Secreția hipotalamică este controlată printr-un mecanism de feedback negativ de către concentrația sangvina a hormonilor ovarieni (estrogenii și progesteronul).

Răspunsul sexual[modificare | modificare sursă]

Fecundația[modificare | modificare sursă]

Sarcina[modificare | modificare sursă]

Nașterea[modificare | modificare sursă]

Lactația[modificare | modificare sursă]

SAPIN., M. R.; trad. de STAHI, D. Anatomia omului. Manual pentru studenții institutelor de medicină. Volumul 2. Chișinău: Lumina, 1990. 463 p. ISBN 5-372-00758-3