Utilizator:Avereanu/Teste

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
La toate formatele lipsește:
| stare = {{{stare|autopliabilă}}}


Format:Eukaryota[modificare | modificare sursă]

Format:Arheoplastida[modificare | modificare sursă]


Sol[modificare | modificare sursă]

Clasa Tip Subtip Suprafața, ha
Automorfe Sol brun tipic 2.862,2
luvic
Sol cenușiu albic 125,2
tipic
molic
vertic
Cernoziom argiloiluvial 212,0
levigat
tipic moderat humifer
tipic slab humifer
carbonatic
vertic
Litomorfe Rendzină tipică 20,0
levigată
marnoasă
Vertisol molic
ocric
Hidromorfe Sol cernoziomoid levigat 51
tipic
Mocirlă tipică 212,0
gleică
turbică
Sol turbos tipic VII
gleic
Halomorfe Soloneț molic 207,7
hidric
Solonceac molic 104,0
hidric
Dinamomorfe Sol deluvial molic 98
ocric
Sol aluvial molic 20,0
stratificat
hidric
turbic
vertic
Sol antropic molic 2.862,2
ocric

Fauna României[modificare | modificare sursă]

Annelida[modificare | modificare sursă]

POLYCHAETA Scolecida Arenicolidae Johnston, 1835

  • Arenicola marina (Linnaeus, 1758)
  • [[Arenicolides branchialis (Audouin & M.- Edwards, 1833)

Capitellidae Grube, 1862

  • [[Capitella capitata (Fabricius, 1780)
  • [[Capitella minima Langerhans, 1880
  • [[Heteromastus filiformis(Claparède, 1864)
  • [[Notomastus profundus Eisig, 1887
  • [[Maldanidae Malmgren, 1867
  • [[Leiochone clypeata Saint-Joseph, 1894

Opheliidae Malmgren, 1867

  • [[Ophelia bicornis Savigny, 1818
  • [[Ophelia limacina (Rathke, 1843)

Paraonidae Cerruti, 1909a

  • [[Aricidea claudiae Laubier, 1967

Palpata, Aciculata, Phyllodocida, Aphroditiformia Aphroditoidea Malmgren, 1867

  • [[Harmothoe extenuata (Grube, 1840)
  • [[Harmothoe imbricata (Linnaeus, 1767)
  • [[Harmothoe impar(Johnston, 1839)
  • [[Pholoidae Kinberg, 1858
  • [[Pholoe synophthalmica Claparède, 1868
  • [[Sigalionidae Kinberg, 1856
  • [[Sthenelais boa (Johnston, 1833)

Pisionidae Ehlers, 1901

  • [[Pisione remota (Southern, 1914)

Palpata, Aciculata, Phyllodocida, Nereidiformia Nereididae Johnston, 1865

  • [[Namanereis littoralis(Grube, 1872)
  • [[Nereis zonata Malmgren, 1867
  • [[Hediste diversicolor(O.F. Müller, 1776)
  • [[Neanthes succinea (Frey & Leuckart, 1847)
  • [[Perinereis cultrifera (Grube, 1840)
  • [[Platynereis dumerilii (Audouin & M.- Edwards, 1833)

Syllidae Grube, 1850

  • [[Syllis gracilis Grube, 1840
  • [[Typosyllis hyalina (Grube, 1863)
  • [[Syllides longocirratus(Oersted, 1845)
  • [[Trypanosyllis zebra (Grube, 1860)
  • [[Pseudobrania clavata (Claparède, 1863)
  • [[Exogone naidina Oersted, 1845
  • [[Sphaerosyllis bulbosa Southern, 1914

Nereidiformia incertae sedis

  • [[Microphthalmus fragilis Bobretzky, 1870
  • [[Microphthalmus sczelkowiiMecznikow, 1865
  • [[Microphthalmus similis Bobretzky, 1870

Palpata, Aciculata, Phyllodocida unplaced Glyceriformia Fauchald, 1977

  • [[Glycera alba (O.F. Müller, 1776)
  • [[Glycera tridactyla Schmarda, 1861

Nephtyidae Grube, 1850

  • [[Nephtys cirrosa Ehlers, 1868
  • [[Nephtys hombergii Savigny, 1818
  • [[Micronephthys stammeri(Augener, 1932)

Phyllodocidae Öersted, 1843a

  • [[Phyllodoce maculata (Linnaeus, 1767)
  • [[Nereiphylla paretti Blainville, 1828
  • [[Nereiphylla rubiginosa (Saint-Joseph, 1888)
  • [[Eteone picta Quatrefages, 1865
  • [[Eumida sanguinea (Oersted, 1843)
  • [[Pterocirrus macroceros(Grube, 1860)

Palpata, Aciculata, Eunicida Dorvilleidae Chamberlin, 1919

  • [[Protodorvillea kefersteini(McIntosh, 1869)
  • [[Palpata, Aciculata unplaced

Nerillidae Levinsen, 1883

  • [[Nerilla antennata O. Schmidt, 1848

Palpata, Canalipalpata, Sabellida Sabellariidae Johnston, 1865

  • [[Sabellaria taurica (Rathke, 1837)
  • [[Sabellidae Malmgren, 1867
  • [[Fabricia stellaris (Müller, 1774)
  • [[Manayunkia caspica Annenkova, 1929
  • [[Oriopsis armandi(Claparède, 1864)

Serpulidae Johnston, 1865

  • [[Ficopomatus enigmaticus(Fauvel, 1923)
  • [[Janua pagenstecheri(Quatrefages, 1865)
  • [[Pileolaria militaris(Claparède, 1868)
  • [[Pomatoceros triqueter (Linnaeus, 1767)
  • [[Serpula vermicularis Linnaeus, 1767
  • [[Vermiliopsis infundibulum (Philippi, 1844)

Palpata, Canalipalpata, Terebellida, Cirratuliformia

  • [[Ctenodrilidae Kennel, 1882
  • [[Ctenodrilus serratus(Schmidt, 1857)

Palpata, Canalipalpata, Terebellida, Terebelliformia Ampharetidae Malmgren, 1867

  • [[Hypania invalida (Grube, 1860)
  • [[Hypaniola kowalewskii(Grimm, 1877)
  • [[Melinna palmata Grube, 1870

Pectinariidae Quatrefages, 1865

  • [[Pectinaria koreni(Malmgren, 1866)

Terebellidae Grube, 1850

  • [[Polycirrus jubatus Bobretzky in Annenklova, 1924
  • [[Terebellides stroemii M. Sars, 1835

Palpata, Canalipalpata, Spionida Magelona Müller, 1858

  • [[Magelona mirabilis(Johnston, 1865)
  • [[Magelona minuta Eliasson, 1907

Spionidae Grube, 1850

  • [[Aonides oxycephala (M. Sars, 1872)
  • [[Aonides paucibranchiata Southern, 1914
  • [[Malacocerus tetracerus(Schmarda, 1861)
  • [[Polydora ciliata (Johnston, 1838)
  • [[Polydora cornuta Bosc, 1802
  • [[Polydora limicola Annenkova, 1934
  • [[Polydora websteri Hartman, 1943
  • [[Prionospio steenstrupi Malmgren, 1867
  • [[Prionospio cirrifer Wirén, 1883
  • [[Pygospio elegansClaparède, 1863
  • [[Scolelepis cirratulus(Delle Chiaje, 1828)
  • [[Pseudomalacoceros cantabra (Rioja, 1918)
  • [[Spio decoratus Bobretzky, 1871
  • [[Streblospio benedicti Webster, 1879

Palpata, Canalipalpata unplaced Polygordiidae Czerniavsky, 1881a

  • [[Polygordius neapolitanus Fraipont, 1882

Protodrilida Pettibone, 1982

  • [[Protodrilus flavocapitatus(Uljanin, 1877)
  • [[Saccocirrus papillocercus Bobretzky, 1871

Insecte[modificare | modificare sursă]

Descriere
Ordinul Total, nr. de specii
Archaeognatha (Bristletails)
Thysanura (Silverfish)
Ephemeroptera (mayflies)
Odonata (libelule și damselflies)
Plecoptera (stoneflies) 112 (1974)
Zoraptera (angel insects)
Dermaptera (urechelnițe) 10 ? http://www.nhmus.hu/sites/default/files/balkan/literature/Dermaptera/Muranyi_2013_Opuscula_167_186.pdf
Orthoptera (cosași etc.)
Phasmatodea (walking sticks)
Embioptera (webspinners)
Blattodea (cockroaches)
Isoptera (termite)
Mantodea (călugărițe) 3 (1977)
Psocoptera (booklice, barklice)
Thysanoptera (thrips)
Phthiraptera (păduchi)
Hemiptera (ploșniță)
Raphidioptera (snakeflies)
Megaloptera (alderflies etc.) 3
Neuroptera (net-veined insects)
Coleoptera (cărăbuși)
Strepsiptera (twisted-winged parasites)
Mecoptera (scorpionflies, etc.)
Siphonaptera (purici)
Diptera (true flies)
Trichoptera (caddisflies)
Lepidoptera (fluturi, molii)
Hymenoptera (furnici, albine etc.)

Mantodea[modificare | modificare sursă]

Mantis religiosa Empusa fasciata Ameles heldreichi

Kis B, Familia Amelidae (Ord. Mantodea) in R. S. Romania. Peuce (Zoologie) 5, 6568, 1977.

Sursă: https://www.researchgate.net/publication/293834520_Distributional_Records_to_Knowledge_of_Mantis_religiosa_in_the_Salaj-region_Romania_Mantodea

https://www.academia.edu/31952938/Global_Distribution_of_Empusidae_Eremiaphilidae_Galinthiadidae_and_Iridopterygidae_Mantodea_Dictyoptera_Insecta_A_Checklist

Neuroptere[modificare | modificare sursă]

Coniopterygidae

  • Aleuropteryx umbrata Zelený, 1964
  • [[Helicoconis (Helicoconis) lutea (Wallengren, 1871)
  • [[Coniopteryx (Coniopteryx) borealis Tjeder, 1930
  • [[Coniopteryx (Coniopteryx) tineiformis Curtis, 1834
  • [[Coniopteryx (Metaconiopteryx) esbenpeterseni Tjeder, 1930
  • [[Coniopteryx (Metaconiopteryx) lentiae H. Aspöck & U. Aspöck, 1964
  • [[Conwentzia pineticola Enderlein, 1905
  • [[Semidalis aleyrodiformis (Stephens, 1836)

Mantispidae

  • [[Mantispa styriaca (Poda, 1761)

Hemerobiidae

  • [[Hemerobius humulinus Linnaeus, 1758

Hemerobiidae

  • [[Hemerobius humulinus Linnaeus, 1758
  • [[Hemerobius pini Stephens, 1836
  • [[Hemerobius contumax Tjeder, 1932
  • [[Hemerobius handschini Tjeder, 1957
  • [[Hemerobius micans Olivier, 1793
  • [[Hemerobius marginatus Stephens, 1836
  • [[Megalomus tortricoides Rambur, 1842
  • [[Megalomus hirtus (Linnaeus, 1761)
  • [[Micromus variegatus (Fabricius, 1793)
  • [[Micromus angulatus (Stephens, 1836)
  • [[Micromus lanosus (Zelený, 1962)

Chrysopidae

  • [[Nothochrysa fulviceps (Stephens, 1836)
  • [[Nothochrysa capitata (Fabricius, 1793)
  • [[Nineta vittata (Wesmael, 1841)
  • [[Chrysopa perla (Linnaeus, 1758)
  • [[Chrysopa walkeri McLachlan, 1893
  • [[Chrysopa abbreviata Curtis, 1834
  • [[Chrysopa pallens (Rambur, 1838)
  • [[Pseudomallada prasinus (Burmeister, 1839)
  • [[Pseudomallada ventralis (Curtis, 1834)
  • [[Cunctochrysa albolineata (Killington, 1935)
  • [[Chrysoperla carnea (Stephens, 1836)
  • [[Myrmeleontidae
  • [[Myrmecaelurus trigrammus (Pallas, 1771)
  • [[Distoleon tetragrammicus (Fabricius, 1798)
  • [[Creoleon plumbeus (Olivier, 1811)
  • [[Ascalaphidae
  • [[Libelloides lacteus (Brullé, 1832)

Tăușan I., Popescu M., Pintilioaie A. 2018. Mantispa styriaca (Poda, 1761) (Neuroptera: Mantispidae) in Romania – a new record after a half of century. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 61(1): 43–44. DOI: 10.2478/travmu-2018-0001. Sziráki Gy. 2000. Two interesting antlion (Neuroptera: Myrmeleontidae) species from Romania. Entomologica Romanica 4[1999]: 73–75 Paulian M. 2002. Recent additions to the green lacewing fauna of Romania (Neuroptera: Chrysopidae). Acta Zoologica Academiae Scientiarum Hungaricae 48(Suppl. 2): 265–269.


New data about the distribution of Neuropterida in Bulgaria and Romania

Mecoptera[modificare | modificare sursă]

______________ Penny, Norman O.; Byers, George W. A Check -List of the Mecoptera of the World. In: Acta Amazonica, nr. 9(2), 1979, 365·388


Diptera[modificare | modificare sursă]

Culicidae Subfamily Anophelinae Genus Anopheles (Meigen) Subgenus Anopheles (Meigen) 1. algeriensis Theobald, 1903 Note 1 2. atroparvus van Thiel, 1927 3. claviger (Meigen, 1804) Note 2 4. daciae Linton, Nicolescu and Harbach, 2004 5. hyrcanus (Pallas, 1771) 6. maculipennis Meigen, 1818 Note 3 7. melanoon Hackett, 1934 8. messeae Falleroni, 1926 9. plumbeus Stephens, 1828 10. sacharovi Favre, 1903 Subfamily Culicinae Tribe Aedini Genus Aedes (Meigen) Subgenus Acartomyia Theobald 11. zammitii (Theobald, 1903) Subgenus Aedes (Meigen) 12. cinereus Meigen,1818 13. geminus Peus, 1970 Note 4 14. rossicus (Dolbeskin, Gorickaja and Mitrofanova, 1930) Note 5 Subgenus Stegomyia Theobald 15. albopictus (Skuse 1895) Subgenus Aedimorphus (Theobald) 16. vexans (Meigen, 1830) Note 6 Subgenus Dahliana Reinert, Harbach and Kitching 17. geniculata (Olivier, 1791) Note 7 Subgenus Woodius Reinert, Harbach and Kitching 18. intrudens (Dyar, 1919) Subgenus Ochlerotatus Lynch Arribalzaga 19. annulipes (Meigen, 1830) Note 8 20. behningi (Martini, 1926) (Schaffner et al.,2001, Gunay et al.,2017) Note 9 21. cantans (Meigen, 1818) Note 10 22. caspius (Pallas, 1771) Note 11 23. cataphylla (Dyar, 1916) Note 12 24. communis (de Geer, 1776) Note 13 25. detritus (Haliday, 1833) 26. dorsalis (Meigen, 1830) 27. duplex (Martini, 1926) 28. excrucians (Walker, 1856) 29. flavescens (Muller, 1764) 30. hungaricus (Mihályi, 1955) 31. intrudens (Dyar, 1919) 32. leucomelas (Meigen, 1804) 33. nigrinus (Eckstein, 1918) Note 14 34. pulcritarsis (Rondani, 1872) 35. pullatus (Coquillett, 1904) Note 15 36. punctor (Kirby, 1837) Note 16 37. riparius (Dyar and Knab, 1907) Note 17 Subgenus Rusticoidus Shevchenko and Prudkina, 1973 38. refiki (Medschid, 1928) T ribe Culicini Genus Culex Linnaeus Subgenus Barraudius (Edwards) 39. modestus Ficalbi, 1890 Note 18 Subgenus Culex (Linnaeus) 40. [impudicus (Ficalbi, 1890)] (QR) Note 19 41. laticinctus Edwards, 1913 42. mimeticus (Noe, 1899) Note 20 43. pipiens Linnaeus, 1758 Note 21 44. theileri Theobald, 1903 45. torrentium Martini, 1925 Note 22 Subgenus Neoculex (Dyar) 46. martinii Medschid, 1930 47. territans Walker, 1856 Subgenus Maillotia Theobald, 1907 48. hortensis Ficalbi, 1889 Note 23 Tribe Culisetini Genus Culiseta Felt Subgenus Allotheobaldia (Broelemann) 49. longiareolata (Macquart, 1938) Subgenus Culiseta (Felt) 50. alaskaensis (Ludlow, 1906) 51. annulata (Schrank, 1776) Note 24 52. fumipennis (Stephens, 1825) 53. glaphyroptera (Schiner, 1864) Note 25 54. morsitans (Theobald, 1901) 55. subochrea (Edwards, 1921) Subgenus Culicella Felt 56. ochroptera (Peus, 1935) Tribe Mansoniini (Dyar) Genus Coquillettidia (Dyar) 57. buxtoni (Edwards, 1923) 58. richiardii (Ficalbi, 1889) Tribus Orthopodomyiini Genus Orthopodomyia Theobald, 1904 59. pulcripalpis (Rondani, 1872) Tribus Uranotaeniini Genus Uranotaenia (Lynch Arribalzaga) 60. unguiculata Edwards, 1913

Pediciidae

  • [[Dicranota (Dicranota) bimaculata (Schummel, 1829) **
  • [[Dicranota (Ludicia) lucidipennis (Edwards, 1921) **
  • [[Dicranota (Paradicranota) brevicornis Bergroth, 1891 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) brevitarsis Bergroth, 1891
  • [[Dicranota (Paradicranota) candelisequa Starý, 1981 ***
  • [[Dicranota (Paradicranota) consimilis Mendl, 1987 *
  • [[Dicranota (Paradicranota) flammatra Starý, 1981 ***
  • [[Dicranota (Paradicranota) fuscipennis Lackschewitz, 1940
  • [[Dicranota (Paradicranota) gracilipes Wahlgren, 1905 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) landrocki Czizek, 1931 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) martinovskyi Starý, 1974 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) mikiana Lackschewitz, 1940 *
  • [[Dicranota (Paradicranota) minuta Lackschewitz, 1940
  • [[Dicranota (Paradicranota) pallens Lackschewitz, 1940 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) pavida (Haliday, 1833) *
  • [[Dicranota (Paradicranota) schistacea Lackschewitz, 1940
  • [[Dicranota (Paradicranota) simulans Lackschewitz, 1940 **
  • [[Dicranota (Paradicranota) subflammatra Starý, 1998 *
  • [[Dicranota (Paradicranota) subtilis Loew, 1871 **
  • [[Nasiternella regia Riedel, 1914 **
  • [[Pedicia (Amalopis) fusca Ujvárosi and Bálint, 2012 **
  • [[Pedicia (Amalopis) occulta (Meigen, 1830) **
  • [[Pedicia (Crunobia) apusenica Ujvárosi and Starý, 2003 **
  • [[Pedicia (Crunobia) littoralis (Meigen, 1804) **
  • [[Pedicia (Crunobia) lobifera Savchenko, 1986 **
  • [[Pedicia (Crunobia) nielseni (Slipka, 1955) **
  • [[Pedicia (Crunobia) pallens Savchenko, 1978 ***
  • [[Pedicia (Crunobia) spinifera Starý, 1974
  • [[Pedicia (Crunobia) staryi Savchenko, 1978 **
  • [[Pedicia (Crunobia) straminea (Meigen, 1838) **
  • [[Pedicia (Crunobia) zernyi (Lackschewitz, 1940) **
  • [[Pedicia (Pedicia) rivosa rivosa (Linnaeus, 1758) **
  • [[Tricyphona (Tricyphona) alticola Strobl, 1910 *
  • [[Tricyphona (Tricyphona) immaculata (Meigen, 1804) **
  • [[Tricyphona (Tricyphona) livida Madarassy, 1881 **
  • [[Tricyphona (Tricyphona) schummeli Edwards, 1921 ***
  • [[Tricyphona (Tricyphona) unicolor (Schummel, 1829) **
  • [[Ula (Ula) bolitophila Loew, 1869 **
  • [[Ula (Ula) mixta Starý, 1983 **
  • [[Ula (Ula) mollissima Haliday, 1833 **
  • [[Ula (Ula) sylvatica (Meigen, 1818)

Sursa: https://www.researchgate.net/publication/274064099_An_annotated_list_of_Pediciidae_Insecta_Diptera_from_Romania_with_a_revision_of_the_literature_data

Tipulidae

  • Ctenophora (Cnemoncosis) fastuosa Loew, 1871
  • [[Ctenophora (Cnemoncosis) festiva Meigen, 1804
  • [[Ctenophora (Cnemoncosis) ornate Meigen, 1818
  • [[Ctenophora (Ctenophora) elegans Meigen, 1818
  • [[Ctenophora (Ctenophora) flaveolata (Fabricius, 1794)
  • [[Ctenophora (Ctenophora) guttata Meigen, 1818
  • [[Ctenophora (Ctenophora) pectinicornis (Linnaeus, 1758)
  • [[Dictenidia bimaculata (Linnaeus, 1760)
  • [[Dolichopeza (Dolichopeza) albipes (Strom, 1768)
  • [[Nephrotoma aculeate (Loew, 1871)
  • [[Nephrotoma analis (Schummel, 1833)
  • [[Nephrotoma appendiculata appendiculata (Pierre, 1919)
  • [[Nephrotoma cornicina cornicina (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma crocata crocata (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma croceiventris lindneri (Mannheims, 1951)
  • [[Nephrotoma dorsalis (Fabricius, 1781)
  • [[Nephrotoma flavescens (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma flavipalpis (Meigen, 1830)
  • [[Nephrotoma guestfalica guestfalica (Westhoff, 1879)
  • [[Nephrotoma lamellata lamellate (Riedel, 1910)
  • [[Nephrotoma lunulicornis (Schummel, 1833)
  • [[Nephrotoma pratensis pratensis (Linnaeus, 1758)
  • [[Nephrotoma quadrifaria quadrifaria (Meigen, 1804)
  • [[Nephrotoma quadristriata (Schummel, 1833)
  • [[Nephrotoma scalaris scalaris (Meigen, 1818)
  • [[Nephrotoma scurra (Meigen, 1818)
  • [[Nephrotoma submaculosa Edwards, 1928
  • [[Nephrotoma tenuipes (Riedel, 1910)
  • [[Nigrotipula nigra nigra (Linnaeus, 1758)
  • [[Prionocera chosenicola Alexander, 1945
  • [[Tanyptera (Tanyptera) atrata atrata (Linnaeus, 1758)
  • [[Tipula (Acutipula) balcanica Vermoolen, 1983
  • [[Tipula (Acutipula) bosnica Strobl, 1898
  • [[Tipula (Acutipula) fulvipennis De Geer, 1776
  • [[Tipula (Acutipula) latifurca Vermoolen, 1983
  • [[Tipula (Acutipula) luna Westhoff, 1879
  • [[Tipula (Acutipula) tenuicornis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Acutipula) vittata Meigen, 1804
  • [[Tipula (Beringotipula) unca unca Wiedemann, 1817
  • [[Tipula (Dendrotipula) flavolineata Meigen, 1804
  • [[Tipula (Emodotipula) obscuriventris Strobl, 1900
  • [[Tipula (Lunatipula) affinis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) alpina Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) bispina Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) cinerascens Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) circumdata Siebke, 1863
  • [[Tipula (Lunatipula) decolor Mannheims, 1963
  • [[Tipula (Lunatipula) engeli Theowald, 1957
  • [[Tipula (Lunatipula) fascingulata Mannheims, 1966
  • [[Tipula (Lunatipula) fascipennis Meigen, 1818
  • [[Tipula (Lunatipula) fuscicosta Mannheims, 1954
  • [[Tipula (Lunatipula) helvola Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) heros Egger, 1863
  • [[Tipula (Lunatipula) humilis Staeger, 1840
  • [[Tipula (Lunatipula) istriana Erhan and Theowald, 1961
  • [[Tipula (Lunatipula) laetabilis Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Lunatipula) limitata Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) livida livida van der Wulp, 1859
  • [[Tipula (Lunatipula) lunata Linnaeus, 1758
  • [[Tipula (Lunatipula) macroselene macroselene Strobl, 1893
  • [[Tipula (Lunatipula) mellea Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) pannonia pannonia Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) peliostigma peliostigma Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) recticornis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Lunatipula) rufula Mannheims and Theowald, 1959
  • [[Tipula (Lunatipula) soosi soosi Mannheims, 1954
  • [[Tipula (Lunatipula) truncata truncata Loew, 1873
  • [[Tipula (Lunatipula) vernalis Meigen, 1804
  • [[Tipula (Lunatipula) verrucosa verrucosa Pierre, 1919
  • [[Tipula (Mediotipula) sarajevensis Strobl, 1898
  • [[Tipula (Mediotipula) siebkei Zetterstedt, 1852
  • [[Tipula (Mediotipula) stigmatella Schummel, 1833
  • [[Tipula (Odonatisca) nodicornis nodicornis Meigen, 1818
  • [[Tipula (Platytipula) luteipennis luteipennis Meigen, 1830
  • [[Tipula (Pterelachisus) austriaca (Pokorny, 1887)
  • [[Tipula (Pterelachisus) crassicornis Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Pterelachisus) crassiventris Riedel, 1913
  • [[Tipula (Pterelachisus) irrorata Macquart, 1826
  • [[Tipula (Pterelachisus) luridorostris Schummel, 1833
  • [[Tipula (Pterelachisus) neurotica Mannheims, 1966
  • [[Tipula (Pterelachisus) pabulina Meigen, 1818
  • [[Tipula (Pterelachisus) pauli Mannheims, 1964
  • [[Tipula (Pterelachisus) plitviciensis Simova, 1962
  • [[Tipula (Pterelachisus) pontica Savchenko, 1964
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudoirrorata Goetghebuer, 1921
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudocrassiventris Theowald, 1980
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudovariipennis Czizek, 1912
  • [[Tipula (Pterelachisus) pseudopruinosa Strobl, 1895
  • [[Tipula (Pterelachisus) submarmorata Schummel, 1833
  • [[Tipula (Pterelachisus) truncorum Meigen, 1830
  • [[Tipula (Pterelachisus) varipennis Meigen, 1818
  • [[Tipula (Savtshenkia) alpha de Jong, 1994
  • [[Tipula (Savtshenkia) alpium Bergroth, 1888
  • [[Tipula (Savtshenkia) benesignata Mannheims, 1954
  • [[Tipula (Savtshenkia) cheethami Edwards, 1924
  • [[Tipula (Savtshenkia) eleonorae Theischinger, 1978
  • [[Tipula (Savtshenkia) gimmerthali gimmerthali Lackschewitz, 1925
  • [[Tipula (Savtshenkia) goriziensis Strobl, 1893
  • [[Tipula (Savtshenkia) grisescens Zetterstedt, 1851
  • [[Tipula (Savtshenkia) interserta Riedel, 1913
  • [[Tipula (Savtshenkia) invenusta subinvenusta Slipka, 1950
  • [[Tipula (Savtshenkia) limbata Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Savtshenkia) obsoleta Meigen, 1818
  • [[Tipula (Savtshenkia) rufina rufina Meigen, 1818
  • [[Tipula (Savtshenkia) signata Staeger, 1840
  • [[Tipula (Savtshenkia) simulans Savchenko, 1966
  • [[Tipula (Savtshenkia) subnodicornis Zetterstedt, 1838
  • [[Tipula (Savtshenkia) subsignata subsignata Lackschewitz, 1933
  • [[Tipula (Schummelia) variicornis variicornis Schummel, 1833
  • [[Tipula (Schummelia) zonaria Goetghebuer, 1921
  • [[Tipula (Tipula) italica errans Theowald, 1984
  • [[Tipula (Tipula) oleracea Linnaeus, 1758
  • [[Tipula (Tipula) orientalis Lackschewitz, 1930
  • [[Tipula (Tipula) paludosa Meigen, 1830
  • [[Tipula (Tipula) subcunctans Alexander, 1921
  • [[Tipula (Vestiplex) excisa carpatica Erhan and Theowald, 1961
  • [[Tipula (Vestiplex) hemiptera hemiptera Mannheims, 1953
  • [[Tipula (Vestiplex) hortorum Linnaeus, 1758
  • [[Tipula (Vestiplex) montana montana Curtis, 1834
  • [[Tipula (Vestiplex) nubeculosa Meigen, 1804
  • [[Tipula (Vestiplex) pallidicosta pallidicosta Pierre, 1924
  • [[Tipula (Vestiplex) scripta scripta Meigen, 1830
  • [[Tipula (Yamatotipula) caesia Schummel, 1833
  • [[Tipula (Yamatotipula) coerulescens Lackschewitz, 1923
  • [[Tipula (Yamatotipula) couckei Tonnoir, 1921
  • [[Tipula (Yamatotipula) lateralis Meigen, 1804
  • [[Tipula (Yamatotipula) marginella Theowald, 1980
  • [[Tipula (Yamatotipula) montium Egger, 1863
  • [[Tipula (Yamatotipula) pierrei Tonnoir, 1921
  • [[Tipula (Yamatotipula) pruinosa pruinosa Wiedemann, 1817
  • [[Tipula (Yamatotipula) quadrivittata quadrivittata Staeger, 1840
  • [[Tipula (Yamatotipula) submontium Theowald and Oosterbroek, 1981

Megaloptera[modificare | modificare sursă]

Sialidae

_____________________ http://www.acta-zoologica-bulgarica.eu/downloads/acta-zoologica-bulgarica/2016/68-1-39-42.pdf http://www.studiauniversitatis.ro/pdf/26-2016/26-1-2016/2-%20SU26-%20ISS1-%20G.S.-%20127-%20127.pdf

Psocoptera[modificare | modificare sursă]

Psocoptera Caeciliusidae

Stenopsocidae Stenopsocus immaculatus (Stephens, 1836) Amphipsocidae Kolbia quisquiliarum Bertkau, 1882 Peripsocidae Peripsocus subfasciatus (Rambur, 1842) Psocidae Psococerastis gibbosa (Schulzer, 1776)

http://ibiol.ro/studii/zoologie/Volumul%2018/Stud.cerc.biol.-zool._1966_18_6.pdf


Plecoptere[modificare | modificare sursă]

  1. Brachyptera seticornis (Klapâlek, 1902)
  2. Brachyptera nsi (Morton, 1896) DE VERIFICAT
  3. Rhahdiopteryx alpina Kiihtreiber, 1934
  4. Taeniopteryx schoenemundi (Mertens, 1923):
  5. Leuctra nigra (Olivier, 1811):
  6. Leuctra fusca (Linnaeus, 1758):
  7. Leuctra albida Kempny, 1899
  8. Leuctra mortoni Kempny, 1899
  9. Leuctra aurita Navâs, 1919
  10. Leuctra digitala Kempny, 1899
  11. Leuctra hippopus Kempny, 1899
  12. Leuctra armata Kempny, 1899
  13. Leuctra rosinac Kempny, 1900
  14. Leuctra pseudosignifera Aubert, 1954
  15. Leuctra prima Kempny, 1899
  16. Leutra carpathica Kis, 1966
  17. Leuctra inermis Kempny, 1899
  18. Leuctra rauscheri Aubert, 1957
  19. Leuctra quadrimaculata Kis, 1963
  20. Amphinemura sulcicollis (Stephens, 1835)
  21. Amphinemura standfussi (Ris, 1902)
  22. Amphinemura triangularis (Ris, 1902)
  23. Nemoura cinerea (Retzius, 1783)
  24. Nemoura avicularis Morton, 1894
  25. Nemoura fulviceps Klapâlek, 1902
  26. Nemoura flexuosa Aubert, 1949
  27. Nemoura cambrica Stephens, 1835
  28. Nemoura carpathica lilies, 1963
  29. Nemoura fusca Kis, 1963
  30. Nemoura ovoidalis Kis, 1965
  31. Nemoura hamata Kis, 1965
  32. Nemurella pictetü (Klapâlek, 1900)
  33. Protonemura aestiva Kis, 1965
  34. Protonemura risi (Jakobson & Bianchi, 1905
  35. Protonemura intricata (Ris, 1902)
  36. Protonemura brevistyla (Ris, 1902)
  37. Protonemura autumnalis Rauser, 1956
  38. Protonemura hrabei Rauser, 1956
  39. Protonemura pseudonimborum Kis, 1965
  40. Protonemura montana Kimmins, 1941
  41. Perla pallida Guérin, 1838
  42. Perla marginala Panzer, 1799
  43. Perla bipunctata Pictet, 1833
  44. Arcynopteryx compacta (McLachlan, 1872)
  45. Périodes microcephala (Pictet, 1833)
  46. Périodes intricata (Pictet, 1841)
  47. Isoperla buresi Rauser, 1962
  48. Isoperla oxylepis (Despax, 1936)
  49. lsoperla rivulorum (Pictet, 1841)
  50. Isoperla sudetica (Kolenati, 1859)
  51. Cldoroperla tripunctata (Scopoli, 1763)
  52. Chloroperla kisi Zwick, 1967
  53. Siphonoperla transsylvanica (Kis, 1963)
  54. Siphonoperla neglecta (Rostock, 1881)
  55. Isoptena serricornis (Pictet, 1841)

bibliografie: https://www.researchgate.net/publication/280828903_Review_and_contribution_to_the_Plecoptera_fauna_of_Maramures_Romania


Personalități[modificare | modificare sursă]

Listă

Descriere
Nr.
d/o
Nume Anii de viață Funcție Data acordării
1 Aleksandr Pokrîșkin 6/19 martie 1913 – 13 noiembrie 1985 Celulă de conținut 23 februarie 1966
2 Ivan Cojedub 8 iunie 1920 — 8 august 1991 Celulă de conținut 23 februarie 1966
3 Ivan Konev Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținutv
4 Vladimir Latișev Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
5 Vasili Muhin Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
6 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
7 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
8 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
9 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
10 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
11 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
12 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
13 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
14 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
15 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
16 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
17 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut
18 Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut Celulă de conținut

v

Cronologie[modificare | modificare sursă]

Parte a Țării Moldovei[modificare | modificare sursă]

1620, 4 octombrie - Prima atestare documentară certă a Bălțiului apare în comentariile referitoare la expedițiile polonezilor împotriva Imperiului Otoman.

Înc. sec. al XVIII-lea - Satul Bălți este ridicat la rangul de târg, oraș mic de moșieri.

1766, 20 august - Voievodul Gr. Ghica dăruiește Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iași o parte din moșia Bălților, dincolo de apa Răutului, din locul domnesc înspre răsărit, și delimitează hotarele dintre satul Slobozia și târgul Bălți. Frații Panaite devin proprietari ai Bălțiului.

1777-1778 - Mai mult de jumătate din locuitorii or. Bălți au decedat în timpul epidemiei de ciumă (pestă).

1795 - Este finisată construcția Bisericii Sf. Nicolae.

1804 - Sfințirea Bisericii (Soborului) „Sf. Nicolae” cu statut de Biserică Creștină.

Perioada țaristă[modificare | modificare sursă]

1813, 21 august - Prin Ucazul Țarului Aleksandrг I, se înființează noua Arhiepiscopie a Chișinăului și Hotinului, care cuprinde și ținuturile Bălțiului.

1818, 26 aprilie - Fiind în drum de la Kameneț-Podolsk spre Chișinău, împăratul Aleksandru I înnoptează la Bălți, unde îl ajunge vestea despre nașterea nepotului Aleksandru, viitorul împărat. Cu această ocazie, a dat dispoziție să i se acorde localității statut de oraș.

1824, 1 mai - Pedagogul Petre Cunițchi înființează la Bălți prima instituție de învățământ - Școala Parohială primară cu predare în limba română.

1826, 2 aprilie - Printr-un ucaz imperial, județului Iași i se stabilește stema, care simbolizează un cap de cal.

1828 - La Bălți, Hotin, Tighina și Cetatea Albă încep să funcționeze școli ținutale.

1830 - O mare parte a populației din Bălți cade pradă epidemiei de ciumă.

1845 - Este elaborat primul plan de dezvoltare a or. Bălți.

1845 - Sunt deschise trei hedere, școli elementare private evreiești, în care copiilor li se predă limba ebraică, Biblia și noțiuni fundamentale despre iudaism.

1856 - Este plantat parcul orășenesc (actualul Parc pentru Copii „Andrieș”).

1858 - Populația or. Bălți constituie 8 077 de locuitori.

1861 - Este finisată construcția Spitalului evreiesc pentru săraci din Bălți (15 paturi).

1868 - Este deschisă Școala Eparhială de Băieți.

1869, 4 septembrie - La Bălți este deschisă o Școală Duhovnicească pentru zona de nord a Basarabiei.

1872 - Inaugurarea Spitalului orășenesc (20 de paturi).

1875 - Școala Eparhială de băieți din Bălți este transferată la Edineț.

1875, 2 octombrie - Adunarea Zemstvei ținutului Iași hotărăște să deschidă în oraș o școală de meserii.

1881 - Pavel Kuzminski este ales președinte al Zemstvei județului Bălți.

1882 - În or. Bălți are loc un incendiu de mare proporții.

1884 - Cu ajutorul moșierului Nicolae Casso (Cașu), este construit un bloc nou al Spitalului Orășenesc Bălți.

1885 - Este elaborată stema or. Bălți.

1887, 6 martie - Printr-un decret imperial, ținutul Iași își schimbă denumirea în ținutul Bălți.

1888 - În Slobozia-Bălți este finisată construcția din piatră, pe locul celei vechi, din lemn a Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”.

1892-1894 - Este construită calea ferată Slobodka-Râbnița-Bălți-Slobozia-Ocnița-Lipcani.

1894 - Inaugurarea Liceului evreiesc de Fete.

1903-1905 - Este construit podul de piatră peste râul Răut, pod ce unește Bălțiul cu Slobozia.

1904 - Spitalul evreiesc din Bălți este transferat într-o clădire nouă.

1906 - Este construită Fabrica de Bere de către firma germană TOPF, devenită S.A. Arcașul. Din 2002, întreprinderea devine moldo-cehă cu denumirea „Beermaster” S.A.

1906, 10 septembrie - Inaugurarea Gimnaziului de băieți, ulterior (din 1918) Liceul de băieți „Ion Creangă”.

1907 - Ion Pelivan este numit judecător de Bălți.

1909 - La Bălți este instalată prima rețea telefonică.

1912, 9-19 august - Gheorghe Ghibănescu, istoric și scriitor, întreprinde o călătorie prin orașele Basarabiei: Bălți, Hotin, Noua Suliță, Soroca, Chișinău etc.

1912 - Este construit podul de lemn pe râul Răuțel (Podul Chișinăului).

1914-1917 - Este construită artera de căi ferate Bălți-Ungheni-Iași.

1917, martie - Este creat Sovietul de deputați ai muncitorilor din Bălți. Conducerea Sovietului se afla în mâinile eserilor, menșevicilor și bundiștilor.

1917, 6 martie - Șeful Guvernului Provizoriu, prințul G. E. Lvov, îl numește în calitate de comisar al ținutului Bălți pe medicul Calistrat Hinculov.

1917, 30 aprilie - La Bălți are loc adunarea cetățenilor moldoveni atât din oraș, cât și din împrejurimi întru susținerea stăpânirii noi și a revendicărilor naționale.

1917, 7 mai - Congresul învățătorilor din ținutul Bălți adoptă o hotărâre privind limba de predare în scoli: în localitățile cu locuitori moldoveni, învățătura să se facă în limba moldovenească, iar în satele cu locuitori de alte neamuri să se deschidă scoli cu predare în limba localnicilor. Pentru școală națională au pledat românii basarabeni: Fală, Vrabie, Leahu, preotul Dimitriu, precum și unii alolingvi: Șișko, Kamenski, Nikolin și Vasterman.

1917, 18 mai - La insistența comitetului din Bălți al Partidului Național Moldovenesc, zemstva județeană adoptă hotărârea de a introduce limba română ca obiect de studiu în școlile de toate nivelurile din județ.

1917, octombrie - La Bălți sunt deschise cursuri de trei săptămâni pentru învățătorii școlilor românești din județ. Lecțiile sunt ținute de: O. Ghibu, M. Baciu, D. Lupan, O. Boieru ș. a.

Unirea și România Mare[modificare | modificare sursă]

1918, 3 martie - În sala Zemstvei (actualul „Oficiu de Stare Civilă”) cu o majoritate covârșitoare de voturi, a fost aprobată aderarea județului și a orașului Bălți la Patria-mamă. Județul Bălți a fost primul din Basarabia, care a votat unirea necondiționată a Basarabiei la România.

1918-1920 - În localitate apar primele gazete românești: „Glasul Moldovei” și „Unirea”.

1918, 22-23 ianuarie - În urma unor lupte crâncene între ostașii armatei române (Divizia I Cavalerie, condusă de generalul Aurel Marinescu, chemată de Sfatul Țării) și detașamentele înarmate rusofone și bolșevice, avându-i în frunte pe A.G. Paladi, G.I. Galagan, A.V. Popa), orașul Bălți este eliberat.

1918, 12 aprilie - Prima vizită a lui George Enescu la Bălți.

1918, 19 mai - Regele României, Ferdinand I, face un popas la Bălți.

1919, 2 februarie - Este deschisă Biblioteca Societății culturale și de binefacere George Enescu, prima bibliotecă de carte românească din Bălți, cu aproape 1000 de volume (în afară de ziare și reviste).

1919, 15 decembrie - La Bălți apare revista „Unirea literară”.

1920, 19 mai - Regele României, Ferdinand I, face un popas la Bălți.

1922 - Este fondat Combinatul de uleiuri nr. 1, care a stat la baza S.A. „Floarea-Soarelui”, unicul din R.M. cu rafinare de calitate superioară și dezodorizare a uleiului.

1923 - Eparhia Hotinului cu sediul la Bălți este condusă (până în 1935) de episcopul Visarion Puiu.

1924 - La Bălți sunt editate publicațiile: „Revista arhivelor” (cu profil istoric) și ziarul economic și social „Basarabia” care au ființat până în 1926.

1924, 26 iulie - Legea României declară învățământul primar unitar obligatoriu și gratuit.

1924, 28 septembrie - Punerea pietrei de temelie a Catedralei episcopale cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, la care au fost prezenți principele Carol, moștenitorul tronului, și Mitropolitul Primat al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.

1926 - Se înființează la Bălți: Camera de Comerț și Industrie, Camera de Agricultură. Sunt puse bazele unui muzeu specializat.

1928, 28 octombrie - La Slobozia-Bălți este inaugurată Banca Populară „Folosul”. Președinte al Consiliului de administrare a fost ales Constantin Harconiță.

1930 - Deschiderea Fabricii de Zahăr (Usmanski).

1932, 24 ianuarie - La Bălți apare „Cuget Moldovenesc”, foaie lunară a Societății Culturale Naționale „George Enescu”. Prim-redactor: Petre Stati.

1932 - Sfințirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Bălți, pe teritoriul cimitirului moșierului Lungu (demolată de regimul comunist prin anii ’60).

1932 - La Bălți apare volumul de poezii „Spre viitor” de Petre Stati.

1932, 8-28 septembrie - Are loc prima expoziție internațională a mărfurilor de larg consum.

1933 - Apariția revistelor: „Curierul literar” (Redactor: I. Moșneațchi), „Revista copiilor”.

1934 - În centrul orașului au fost inaugurate ansamblul arhitectonic cu Teatrul „Scala” și două cinematografe: „Modern” și „Lux”. Pe scena teatrului au evoluat soprana Iza Kremer, mezzosoprana Eugenia Babad-Cioculescu, Maria Tănase, Maria Filotti, George Enescu, Gică Petrescu, Teatrul „Cărăbuș” cu Constantin Tănase.

1935 - În cadrul Liceului de Băieți „Ion Creangă”, apare revista „Crenguța”, care a ființat până în 1940.

1935 - Este pusă temelia Liceului de Fete „Domnița Ileana” (arh. Etti-Rosa Spirer). Este dezvelit monumentul eroilor căzuți în Primul Război Mondial pe strada Decebal (monument demolat de regimul comunist prin anii ’50).

1935, 2 iunie - Sfințirea Catedralei „Sf. Împărați Constantin și Elena”, la care a participat Carol II, rege al României. În 1961 este devastată de comuniști și transformată în muzeu.

1937 - George Enescu dă un concert în sala Teatrului „Scala” din Bălți.

1937 - Este finisată construcția noului Palat al Camerei de Agricultură din Bălți.

1940, 15 aprilie - În sala Teatrului „Scala” are loc o șezătoare literară, la care participă membrii Societății Scriitorilor Români: prof. Niculae I. Herescu, președintele Societății, Ioan A. Bassarabescu, Radu Boureanu, Ion Buzdugan, Ion Minulescu, Virgil Carianopol, Octav Dessila, Nicolae Dunăreanu, George Gregorian și Dimitrie Iov.

Ocupația sovietică[modificare | modificare sursă]

1940, 28 iunie - Ocuparea orașului de către trupele sovietice.

1940, iulie-august - De la Gara de Nord începe deportarea masivă a băștinașilor în regiunile siberiene și Ural.

1941, 13 iunie - Deportarea masivă a băștinașilor ia amploare.

Titlu[modificare | modificare sursă]

1941, 7. iulie - Trupele române eliberează or. Bălți.

1941, august - Își reîncepe activitatea Camera Agricolă din Bălți.

1943, 31 octombrie - Este dat în folosință noul local cu trei nivele al Liceului de Băieți „Ion Creangă”.

Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

1944, 26. martie- Trupele sovietice ocupă or. Bălți.

1944, 24 mai - Pe teritoriul unde de câteva veacuri existau un abator și un ocol pentru vite, și-a început activitatea Combinatul de Carne, azi S.A. „Basarabia-Nord” din Bălți.

1944 - În Bălți începe să activeze Stațiunea de Stat Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare.

1944 - Este înființată Fabrica de Lapte, azi S.A. „Incomlac”.

1944 - Este înființat Combinatul de Vin și Coniac, azi S.A. „Barza albă”.

1944-1945 - La Bălți are loc masacrarea prizonierilor din două lagăre de concentrare. Dintre cei 50.000 de militari, 80% erau români, iar ceilalți – aproximativ: 5.000 germani, 2.000 unguri, restul italieni, ucraineni, ruși, polonezi, cehi, slovaci și croați, înrolați ca voluntari în trupele SS. În nord-estul orașului, unde curge râul Răut și se formează mlaștini, NKVD-ul a găsit locul cel mai potrivit să amplaseze lagărul înconjurat cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Chinurile acelor prizonieri erau de neînchipuit: foamea era flagelul numărul unu, însoțit de lipsa de igienă; bolile, frigul și umezeala produceau decese fără număr. Din acel lagăr unii mai curajoși au scăpat. Alții au fost deportați și au pierit în lagăre în Siberia ori în Kazahstan. Numeroși prizonieri au fost împușcați în ceafă și aruncați în șanțurile mocirloase pe care tot ei le-au săpat la ordin. Masacrul din Bălți poate fi comparat cu cel de la Katân.

1945, 14 martie - Hotărârea Consiliului de Miniștri al URSS cu privire la crearea Institutului Învâltoresc din Bălți (cu durata de studii de 2 ani). Instituția a fost inaugurată pe 17 septembrie

1945. 17 august - La Bălți își începe activitatea Școala de Felceri și Moașe – succesoarea Școlii de Medicină din or. Ananiev (azi în Ucraina), actualmente Colegiul de Medicină.

1946-1947 - Foametea organizată de regimul comunist în RSSM.

1947 - Este deschis Teatrul Moldovenesc-Rus, unde până în 1957 activa doar o trupă rusă. 1949, 6 iulie - Regimul comunist organizează al doilea val masiv de deportare a „culacilor” și „dușmanilor poporului”.

1953, 10 iulie - Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al URSS, Institutul Învâțătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic (cu durata de studii de 5 ani).

1955 - Începe construcția stadionului orășenesc.

1957 - Este creată trupa moldovenească pe lângă Teatrul Dramatic Rus din Bălți.

1957 - Fondarea Școlii de Muzică pentru Copii „George Enescu”.

1957 - Fondarea Ansamblului de muzică și dans popular „Vântuleț”.

1959, 24 aprilie - Institutului Pedagogic de Stat din Bălți i se conferă numele scriitorului Alecu Russo.

1960 - Crearea Muzeului de Istorie și Etnografie.

1961 - Darea în folosință a noii clădiri pentru Maternitatea din Bălți (cu 130 de paturi), situată pe str. Ștefan cel Mare.

1964 - Distrugerea clopotniței Catedralei „Sfântul Nicolae”.

1966, 4 mai - Teatrului din Bălți i se conferă numele lui Vasile Alecsandri.

1970, 17 octombrie - Dezvelirea monumentului lui Alecu Russo (autor Igor Kozlov) în curtea Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo”.

1972 - Pe străzile or. Bălți apar primele troleibuze.

1972 - Stațiunea Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare de Stat își continuă activitatea având o nouă denumire – Institutul de Cercetări Științifice în Domeniul Culturilor de Câmp.

1973 - Fondarea Pinacotecii „Antioh Cantemir”. 1976 - Darea în folosință a complexului de clădiri pentru Spitalul de Copii, situat pe str. Decebal.

1979-1989 - La luptele din Afganistan au participat 540 de tineri originari din Bălți. Opt dintre ei au murit răpuși de gloanțe: colonelul Vadim Cecerin, locotenentul-major Ravil Haibulin, sublocotenentul Aleksandr Vasin, ostașii Iurie Mahu, Ion Magnet, Andrei Nițulescu, Serghei Sîciov, Igor Șcelkov.

1981, 8 mai - Inaugurarea bustului lui Boris Glavan (sculptor N. Gorionîșev), lângă blocul administrativ al Institutului Pedagogic. Str. Pușkin 38.

1990 - Catedrala „Sf. Împărați Constantin și Elena” își redeschide ușile pentru credincioși.

După declararea independenței[modificare | modificare sursă]

1992 - Pentru independența și integritatea Republicii Moldova în conflictul de pe Nistru din 1992 au căzut la datorie: căpitanul Valeriu Nazarco, locotenenții-majori Anatol Calmațui și Valeriu Macariuc, sergentul-major Sergiu Ostaf, sergentul Alexandru Babinschi.

1992, 7 mai - Inaugurarea Troiței în memoria prizonierilor din lagărul de concentrare Bălți.

1992, 21 mai - Reorganizarea Institutului Pedagogic de Stat în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

1992 - Școala de Medicină din Bălți capătă o nouă titulatură: Colegiul de Medicină.

1993 - Fondarea primului post local de televiziune.

1993, 21 mai - Darea în folosință a noului bazin de înot în aer liber în sectorul Pământeni.

1994 - Orașului Bălți i se acordă statut de municipiu.

1995 - Reînființarea Camerei de Comerț și Industrie.

1995, 16 februarie - Spitalului orășenesc i se acordă statut de Spital Municipal.

1995, 25 martie - Inaugurarea Căminului Cultural „Meșterul popular”.

1995, 22 mai - Sfințirea noii Clopotnițe a Bisericii „Sf. Nicolae”, construită, în locul celei distruse de comuniști (1964), cu suportul financiar al lui Nicolae Chirilciuc.

1995 - Reînființarea Liceului „Ion Creangă” grație fostului licean, Alexandru Budișteanu, doctor-arhitect, cunoscut om de știință și cultură din București.

2001 - Dezvelirea bustului lui Vasile Alecsandri în fața teatrului care-i poartă numele. Sculptor: Corneliu Matei.

2002 - Dezvelirea Monumentului victimelor represiunilor comuniste în fața Gării Feroviare „Bălți-Slobozia”.

2004 - Muzeul de Istorie și Etnografi e din Bălți este transferat într-un local pe str. Lăpușneanu 2.

2006, 30 martie- Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova aprobă Stema și Drapelul – simbolurile municipiului Bălți.

2010 - Inaugurarea complexului „Aleea Clasicilor Culturii Naționale” (primele busturi: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Grigore Vieru, executate de sculptorul Gheorghe Gheorghiță-Vornicu), amplasat în Piața „Vasile Alecsandri”. Arhitect: Boris Grițunic.

2010, 26 mai - Lansarea Zonei economice libere „Bălți” la inițiativa companiei moldo-germane ÎCS „Dräxlmaier Automotive” SRL.