La mulţi ani! Multă sănătate Multă fericire Multă bunătate Şi înţelepciune Bucurie-n suflet Masă-mbelşugată Şi toată tristeţea Fie alungată!
	Îţi doresc în viaţă să mergi pe un drum Numit VIAŢĂ Să te împiedici de un ciob Numit NOROC Să cazi într-o prăpasie Numită FERICIRE Şi să culegi o floare Numită IUBIRE.

Iisus văzut din perspectivă islamică[modificare | modificare sursă]

Islamul îl consideră pe Iisus (arabă عيسى‎ `Īsā) un mesager al lui Dumnezeu (Allah) care a fost trimis să îi ajute pe Fiii lui Israel (banī isrā'īl), cu o nouă scriptură. Conform Coranului, considerat de către musulmani a fi ultima revelaţie a lui Dumnezeu, Iisus a fost născut de Maria (arabă Maryam), aceasta rămânând fecioară, printr-un eveniment miraculos petrecut din voinţa lui Dumnezeu. Pentru a-l ajuta în misiunea sa, lui Iisus i-a fost dată capacitatea de a face minuni. Aceasta includ vindecarea orbilor şi leproşilor, precum şi învierea morţilor; toate cu permisiunea lui Dumnezeu. Iisus a fost ajutat de câţiva discipoli (ḥawāriyūn). Religia islamică susţine că Iisus nu a fost răstignit de către evrei, ci că s-a ridicat la cer, viu fiind. Tradiţia islamică spune că Iisus se va întoarce pe Pământ aproape de Ziua Judecăţii pentru a face dreptate şi pentru a-l înfrânge pe falsul Mesia (Antihristul) (al-Masīḥ ad-Dajjāl), dar si pe duşmanii Islamului. Ca toţi profeţii Islamului, Iisus este considerat musulman, dat fiind faptul că le-a recomandat oamenilor sa aleagă calea cea dreaptă, respectând voia lui Dumnezeu. Islamul respinge teoria cum că Iisus ar fi fost Dumnezeu sau fiul lui Dumnezeu, susţinând că a fost un om obişnuit, care, ca şi ceilalţi profeţi, a fost ales să răspândească mesajul divin. Textele islamice interzic asocierea unor alte personaje cu Dumnezeu, subliniind unicitatea lui Dumnezeu. De aceea, Iisus este numit frecvent in Coran fiul Mariei (Ibn Maryam). Multe alte titluri îi sunt atribuite lui Iisus în Coran, cum ar fi mubārak (binecuvântatul) sau `abd-Allāh (supusul lui Dumnezeu). Un alt titlu este al-Masīḥ (Mesia), deşi termenul nu corespunde semnificaţiei creştine. Iisus este văzut în Islam ca un predecesor al lui Mahomed, şi musulmanii consideră că a prevestit sosirea celui din urmă.

Agathia Christie[modificare | modificare sursă]

Agatha Cristie (născută Dame Agatha Mary Clarissa Miller, Lady Mallowan pe 15 septembrie 1890 - d. 12 ianuarie 1976) a fost o scriitorare engleză cunoscută pentru romanele sale poliţiste, axate pe crimă, miste, detecţie.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Agathia Cristie s-a năcut la 15 septembrie 1890 în Torquay, Devon, având un tată american şi o mamă britanică. Totuşi, ea nu şi-a însuşit niciodată cetăţenia americană. Tatăl ei, Frederick Alvah Miller, era un bogat acţionar pe piaţa americană. Mama ei, Clarissa Margaret Boehmer, era fiica unui căpitan de armată britanic.

Lingură[modificare | modificare sursă]

Lingura este un tacâm format dintrun bol mic şi puţin adânc şi un mâner, mai mult sau mai puţin lung, folosit în principal pentru servirea şi îngurgitarea alimentelor sau băuturilor lichide (supă, ceai, etc.) sau semilichide (cereale cu lapte, miere, etc.) dar şi pentru măsurarea şi amestecarea elementelor (atât alimentare cât şi nealimentare). Poate fi făcută din metal inox sau, din lemn sau chiar din plastic.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi linguri nord-europene par să fi fost făcute din o bucată de lemn. Referinţele greceşti spun că încă din preistorie au fost folosite pe post de lingură carapacele crustaceelor, cum sunt cele care sunt încă utilizate de către popoarele primitive. Şi textele antice indiene fac referire la lingură, spre exemplu în Rigveda se găseşte un pasaj care descrie reflexia luminii „atunci când atinge gura lingurii” (RV 8.43.10). În siturile arheologice s-au descoperit linguri de origine egipteană făcute din fildeş, silex, ardezie şi lemn. Lingurile romane şi greceşti erau făcute de obicei din bronz sau argint iar forma mânerului era de spice.