Turneul celor Șase Națiuni din 2014

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Turneul celor Șase Națiuni din 2014
Denumire oficială Six Nations Championship
Sport rugby
Data începerii 1 februarie
Data sfârșitului 15 martie
Participanți 6 țări
Site oficial www.rbs6nations.com
Pentru ediția următoare, vedeți :
Turneul celor Șase Națiuni din 2015
Pentru ediția precedentă, vedeți :
Turneul celor Șase Națiuni din 2013

Turneul celor Șase Națiuni din 2014 cunoscut sub numele de 2014 RBS 6 Nations datorită sponsorului turneului, Royal Bank of Scotland, a fost cea de a 15-a ediție a Turneului celor Șase Națiuni, campionatul anual de rugby din emisfera nordică.

La acestă ediție au participat Anglia, Franța, campioana en-titre Irlanda, Italia, Scoția și Țara Galilor. Incluzând competițiile inițiale Turneul Home Nations și Turneul celor Cinci Națiuni, acesta a fost cea de a 120-a ediție a turneului.

Cu o etapă înainte de final, trei echipe ar fi putut câștiga campionatul - Irlanda, Anglia și Franța. În ultima etapă, Irlanda a reușit să câștige împotriva Franței cu doar două puncte avans și să își asigure campionatul, la diferența de puncte în fața Angliei. [1] Acesta a fost primul lor campionat din 2009, și abia al 12-lea titlu pe care l-au câștigat.[2]

Ultima etapă a adus retragerea lui Brian O'Driscoll din rugby-ul internațional, cu un număr record de 141 de selecții internaționale - 133 pentru Irlanda (în 83 fiind căpitan), și 8 pentru British and Irish Lions.

Anglia a câștigat Tripla Coroană învingând Țara Galilor, Scoția și Irlanda[3] - devenind astfel prima echipă care câștigă Tripla Coroană în timp ce altă echipa din Home Nations a câștigat turneul.

12 jucători au reușit prima selecție în acest turneu - trei englezi, patru francezi, doi scoțieni, un irlandez, un italian și un galez. Sergio Parisse și Martin Castrogiovanni au devenit jucătorii italieni cei mai selcționați cu 105 selecții, [4] cu Gethin Jenkins câștigând același număr de selecții ca jucător al Țării Galilor. În meciul împotriva Țării Galilor, la data de 1 februarie, Italia a depășit recordul mondial pentru echipa de start cu cele mai multe selecții (587), depășind recordul anterior de 546 de selecții deținut de Noua Zeelandă.

Echipe participante[modificare | modificare sursă]

Țara Stadion Antrenor Căpitan
Stadion propriu Capacitate Oraș
Anglia Anglia Stadionul Twickenham 82,000 Londra Anglia Stuart Lancaster Chris Robshaw
Franța Franța Stade de France 81,338 Saint-Denis Franța Philippe Saint-André Pascal Papé1
Irlanda Irlanda Aviva Stadium 51,700 Dublin Noua Zeelandă Joe Schmidt Paul O'Connell2
Italia Italia Stadio Olimpico 73,261 Roma Franța Jacques Brunel Sergio Parisse3
Scoția Scoția Stadionul Murrayfield 67,144 Edinburgh Australia Scott Johnson (interimar) Kelly Brown4
Țara Galilor Țara Galilor Millennium Stadium 74,500 Cardiff Noua Zeelandă Warren Gatland Sam Warburton5

1 L-a înlocuit pe căpitanul Thierry Dusautoir care nu a mai participat la turneu din cauza unei accidentări la tendonul de la bicepsul drept[5]
2 Cu excepția primei etape împotriva Scoției nefiind selecționat din cauza unei infecții la piept. Jamie Heaslip a fost căpitan în acel meci.[6]
3 Cu excepția etapei a patra împotriva Irlandei fiind accidentat. Marco Bortolami a fost căpitan în acel meci.[7]
4 Cu excepția etapei a doua împotriva Angliei și a etapei a treia împotriva Italiei nefiind selecționat. Greig Laidlaw a fost căpitan în acele meciuri.[8]
5 Cu excepția meciului de deschidere împotriva Italiei nefiind recuperat în urma unei accidentări la umăr. Alun Wyn Jonesa fost căpitan în acel meci.[9]

Clasament[modificare | modificare sursă]

Loc Echipa Jocuri Puncte Eseuri Puncte
clasament
Jucate Victorii Egaluri Înfrângeri Pentru Împotrivă Diferență
1 Irlanda Irlanda 5 4 0 1 132 49 +83 16 8
2 Anglia Anglia 5 4 0 1 138 65 +73 14 8
3 Țara Galilor Țara Galilor 5 3 0 2 122 79 +43 11 6
4 Franța Franța 5 3 0 2 101 100 +1 9 6
5 Scoția Scoția 5 1 0 4 47 138 −91 4 2
6 Italia Italia 5 0 0 5 63 172 −109 7 0

Meciuri[modificare | modificare sursă]

Etapa 1[modificare | modificare sursă]

1 februarie 2014 Țara Galilor Țara Galilor 23–15 ItaliaItalia Millennium Stadium, Cardiff
1 februarie 2014 FranțaFranța 26–24 AngliaAnglia Stade de France, Paris
2 februarie 2014 Irlanda Irlanda 28–6 ScoțiaScoția Aviva Stadium, Dublin

Etapa a 2-a[modificare | modificare sursă]

8 februarie 2014 Irlanda Irlanda 26–3 Țara Galilor Țara Galilor Aviva Stadium, Dublin
8 februarie 2014 ScoțiaScoția 0–20 AngliaAnglia Stadionul Murrayfield, Edinburgh
9 februarie 2014 FranțaFranța 30–10 ItaliaItalia Stade de France, Paris

Etapa a 3-a[modificare | modificare sursă]

21 februarie 2014 Țara Galilor Țara Galilor 27–6 FranțaFranța Millennium Stadium, Cardiff
22 februarie 2014 ItaliaItalia 20–21 ScoțiaScoția Stadio Olimpico, Roma
22 februarie 2014 AngliaAnglia 13–10 Irlanda Irlanda Stadionul Twickenham, Londra

Etapa a 4-a[modificare | modificare sursă]

8 martie 2014 Irlanda Irlanda 46–7 ItaliaItalia Aviva Stadium, Dublin
8 martie 2014 ScoțiaScoția 17–19 FranțaFranța Stadionul Murrayfield, Edinburgh
9 martie 2014 AngliaAnglia 29–18 Țara Galilor Țara Galilor Stadionul Twickenham, Londra

Etapa a 5-a[modificare | modificare sursă]

15 martie 2014 ItaliaItalia 11–52 AngliaAnglia Stadio Olimpico, Roma
15 martie 2014 Țara GalilorȚara Galilor 51–3 ScoțiaScoția Millennium Stadium, Cardiff
15 martie 2014 FranțaFranța 20–22 Irlanda Irlanda Stade de France, Paris

Statistici[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en „Franța 20 Irlanda 22”. Daily Telegraph. . Accesat în . 
  2. ^ en „Irlanda câștigă turneul celor Șase Națiuni după ce învinge Franța”. Guardian. . Accesat în . 
  3. ^ en „Anglia câștigă Tripla Coroană”. ESPN. . Accesat în . 
  4. ^ en „Turneul celor Șase Națiuni: Sergio Parisse invită Italia să-și restaureze mândria cu o primă victorie împotriva Angliei”. Daily Telegraph. Accesat în 15 februarue 2016.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  5. ^ en „Turneul celor Șase Națiuni: Thierry Dusautoir, căpitanul Franței, absent pentru patru luni”. bbc.co.uk. BBC Sport. . Accesat în . 
  6. ^ en „O'Connell neselecționat împotriva Scoției”. ESPN Scrum. ESPN Sports Media. . Accesat în . 
  7. ^ en „Parisse odihnit, Bortolami conduce Italia”. Planet Rugby. Planet Rugby. . Accesat în . 
  8. ^ en „Brown neselecționat pentru meciul cu Anglia”. ESPN Scrum. ESPN Sports Media. . Accesat în . 
  9. ^ en „Jones conduce Țara Galilor împotriva Italiei”. Planet Rugby. Planet Rugby Sport. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]