Trahee

Traheea și principale bronhii. Se pot observa inelele incomplete a traheei și cele complet închise a bronhiilor

Traheea este un tub cartilaginos și fibros, component a sistemului respirator la majoritatea animalelor vertebrate terestre și implicit la om, care face legătura dintre laringe și bronhii, permițând ca aerul să ajungă la plămâni.^[1] Epiglota se Închide peste trahee în timpul înghițirii.
Traheea începe în gât, extindu-se de la cartilajul criocid al laringelui și coborând 10-11 cm înspre plămâni, unde se ramifică în principalele două bronhii pulmonare (stângă și dreaptă.)^[2]^[3]

Traheea este înconjurată de 16-20 de inele de cartilaj hialin, cu o înălțime de 4 milimetri la adulți, sunt incomplete și au formă de C.^[2] Ligamentele leagă inelele.^[3] Mușchiul traheal conectează capetele inelelor incomplete și se întinde de-a lungul peretelui posterior al traheei.^[3]

Anatomia traheii

Traheea este un organ sub forma unui tub care continuă laringele până la vertebra toracică T₄, unde se împarte în cele două bronhii. Traheea se întinde de la cartilajul cricoid imediat sub laringe, la limita dintre gât și torace. Are o lungime de 10 - 12 cm. Traheea este alcătuită dintr-un țesut fibroelastic rezistent, în interiorul căruia se găsesc un număr de 16 - 20 de inele incomplete (semiinele în formă de potcoavă) de cartilaj hialin, cartilajele traheale. Diametrul traheii la adult este destul de mare (2,5 cm), dar la copii traheea este mult mai îngustă. Suprafața posterioară a traheii nu are suport cartilaginos, ci este alcătuită numai din țesut fibros și fibre musculare traheale. Acest perete posterior se află în contact direct cu esofagul, aflat imediat în spatele traheii. Faptul că traheea este incompletă posterior, are o importanță fiziologică mare, deoarece permite destinderea esofagului în timpul trecerii bolului alimentar prin acesta către stomac.

Secțiune transversală prin trahee

În secțiunea transversală, traheea are forma unui inel incomplet. Epiteliul traheal (stratul celular care o tapetează), conține celule calciforme, care secretă mucus la suprafață și cili vibratili (perișori) subțiri, cu aspect de perie, care contribuie la captarea particulelor de praf și deplasarea lor în sus către laringe, pentru a fi îndepărtate din plămâni. Între epiteliu și inelele cartilaginoase se află un strat de țesut conjunctiv, care conține mici vase sanguine, nervi, vase limfatice și glande care secretă un mucus apos, în interiorul traheii. Există, de asemenea, numeroase fibre elastice, care contribuie la asigurarea flexibilității traheii.

Peretele traheii este alcătuit din două tunici: externă și internă. Tunica externă fibro-musculo-cartilaginoasă are o porțiune fibro-elastică, în grosimea căreia se află semiinelele cartilaginoase, și o porțiune musculară, reprezentată prin mușchiul transvers (lama transversală), care completează și unește cele două capete ale „potcoavei” cartilaginoase. Pe fața internă, traheea este căptușită cu o tunică mucoasă, care este continuarea mucoasei din laringe. Tunica mucoasă este formată dintr-un epiteliu vibratil și din corion, în grosimea căruia se găsesc numeroase glande acinoase mucoseroase, care produc secreția necesară umectării mucoasei și aerului inspirat.^[4]

În funcție de regiunile pe care le străbate traheea, deosebim două segmente ale acesteia: cervical și toracic.

Segmentul cervical este alcătuit din 6-7 inele și se întinde de la marginea inferioară a cartilajului cricoid, care corespunde vertebrei C₆, până la T₁.
Segmentul toracic alcătuit din 10-13 inele, se află în mediastinul anterior și se întinde de la T₁ până la T₄-T₅. La acest nivel se bifurcă în două bronhii, constituind bifurcația traheii.

Note

↑ „Trachea | Definition of Trachea by Lexico”. Lexico Dictionaries | English (în engleză). Arhivat din original la 7 iulie 2020. Accesat în 27 octombrie 2019.
1 2 Standring S (2016). „Trachea and bronchi”. În Standring S. Gray's anatomy : the anatomical basis of clinical practice (ed. 41st). Philadelphia. pp. 965–969. ISBN 9780702052309. OCLC 920806541.
1 2 3 Furlow PW, Mathisen DJ (martie 2018). „Surgical anatomy of the trachea”. Annals of Cardiothoracic Surgery. 7 (2): 255–260. doi:10.21037/acs.2018.03.01 . PMC 5900092 . PMID 29707503.
↑ I. C. Petricu, I. C. Voiculkescu, Anatomia și fiziologia omului. Cap. Aparatul respirator, subcap. Traheea, p. 611-612. Editura Medicală, București, 1967.

Legături externe

Premiera: Transplant de trahee sintetica, crescuta in laborator, din celule stem, 8 iulie 2011, Radulescu Daniela, Ziare.com
Premieră medicală. Transplant de trahee „crescută” în laborator, fără donator, 11 iulie 2011, Cristina Lica, Evenimentul zilei
First U.S. Patient Gets Stem Cell Trachea Transplant, 16 ianuarie 2012, ABC News

[1] „Trachea | Definition of Trachea by Lexico”. Lexico Dictionaries | English (în engleză). Arhivat din original la 7 iulie 2020. Accesat în 27 octombrie 2019.

[GA2016-2] 1 2 Standring S (2016). „Trachea and bronchi”. În Standring S. Gray's anatomy : the anatomical basis of clinical practice (ed. 41st). Philadelphia. pp. 965–969. ISBN 9780702052309. OCLC 920806541.

[Furlow2018-3] 1 2 3 Furlow PW, Mathisen DJ (martie 2018). „Surgical anatomy of the trachea”. Annals of Cardiothoracic Surgery. 7 (2): 255–260. doi:10.21037/acs.2018.03.01 . PMC 5900092 . PMID 29707503.

[4] I. C. Petricu, I. C. Voiculkescu, Anatomia și fiziologia omului. Cap. Aparatul respirator, subcap. Traheea, p. 611-612. Editura Medicală, București, 1967.

[1]

[2]

[3]

[4]