Toma Frențescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Toma Frențescu.jpg
Toma Frențescu, 2020.
Date personale
Născut (73 de ani)
Borlova
Căsătorit cuLucia-Maria
CopiiAdrian
Naționalitateromână
Cetățenie România
OcupațieMaestru Coregraf
Activitate
Alma materUniversitatea de Vest Timișoara
Ani de activitate50+
OrganizațieSocietatea Culturală Timișul
Lucrări remarcabileCoregrafia dansului Bănățean, Festivalul Inimilor, Ansamblul Timișul
Oraș natalBorlova
Premii2013 - „Pro Cultura Timisiensis”,2019 - Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara

Toma Frențescu (n. 13 septembrie 1947, Borlova, Caraș-Severin) este un maestru coregraf român, reprezentativ pentru folclorul din Banat.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Toma Frențescu a fost, timp de 50 de ani, coordonator și coregraf al Ansamblului folcloric „Timișul”. Născut în 1947, la Borlova, în Caraș-Severin, el este, de altfel, unul din membrii fondatori ai ansamblului. În 1968 a absolvit Facultatea de Fizică-Chimie a UVT și de 50 de ani, din 1969, este angajat al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, coordonând în permanență activitatea coregrafică a acestei instituții. Din același an este coregraf al ansamblului “Datina” al Universității de Vest din Timișoara și al Ansamblului folcloric „Timișul”, actualmente unul din cele mai renumite ansambluri folclorice din țară, reprezentativ nu doar pentru folclorul bănățean ci și pentru folclorul național. A activat, de asemenea, ca profesor la catedra de coregrafie a Școlii Populare de Artă din Timișoara. A avut numeroase colaborări cu formații coregrafice și ansambluri folclorice din țară: “Cununa Carpaților” din București, „Ghetuza” din Hunedoara, „Izvorașul” din Buziaș, „Datina” și „Doina Timișului” din Timișoara dar și formația din localitatea natală, Borlova, ansambluri și formații din străinătate: Serbia (Straja, Seleus și Vârșeț), SUA (Phoenix și Arizona) și Canada (Kitchener, Montreal). A obținut cele mai mari premii la nivel național cu ansamblul folcloric din Borlova (1970,1972,1974), ansamblurile studențești : « Datina » (1984, 1986), « Doina Timișului » (1988, 1990) și bineînțeles cu ansamblul « Timișul » la toate concursurile naționale .[1]

În 1974, Toma Frențescu a devenit coregraful Ansamblului „Timișul”, care, de-a lungul timpului, a fost o adevărată școală de formare pentru generații întregi de dansatori. Spectacolele pe care le-a pus în scenă au respectat mereu, cu strictețe, autenticitatea tradițiilor românești.

Toma Frențescu a colaborat cu numeroase ansambluri din țară, dar și din străinătate și a obținut o mulțime de premii.[2]

Iubește cultura în toate valențele sale, fiind apropiat și de suflarea rock de la Timișoara a anilor '70. Fiind prieten cu membrii formației Phoenix, împărtășesc aceiași sală pentru repetiții - Sala Lira -

Activitate coregrafică[modificare | modificare sursă]

Coregraful Toma Frențescu a introdus „contra-timp” în folclorul coregrafic românesc, respectiv la ansamblurile timișorene din începutul anilor 1970, mai întâi la ansamblul „Doina Timișului” apoi la ansamblul „Timișul”.

Toma este din satul Borlova care pare să fi dansat aproape continuu în „contra-timp” în memoria vie, în timp ce predecesorii din Timișoara nu erau în mare parte din regiunile montane bănățene și au dansat doar în „timp”[3]

Toma Frențescu, coregraf al Ansamblului „Timișul” al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. Este unul dintre puținii „titrați” din coregrafia de aici, dar nu face caz de acest lucru.[4]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

  • Borlova - Centru de referință a folclorului coregrafic din Banatul de Sud (CCES, 1975). Succintă prezentare a dansurilor din zona Banatului de Sud, manual pentru dansurile de munte din Banat.[5]

Distincții[modificare | modificare sursă]

1989 - Diplomă de merit - Ministerul Culturii

1999 - Membru de Onoare al Asociației Culturale Românești "Banatul" din Kitchener - Ontario, Canada

2000 - Membru de Onoare al Asociației Culturale Românești din Las Vegas - SUA

2011 - Diplomă de Excelență - Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș - Severin

2012 - Premiul Etno - Consiliul Județean Timiș

2013 - „Pro Cultura Timisiensis”[6]

2019 - Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara[2]

Manifestări culturale[modificare | modificare sursă]

Toma Frențescu este implicat în numeroase evenimente culturale, ca:

  • Ruga Timișoarei - curator artistic al programului folcloric.[9]
  • Festivalul vinului din Timișoara - Director Artistic[10]
  • Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea”, într-o acțiune menită să valorifice patrimoniul cultural românesc, alături de Silvia Macrea, Liliana Laichici, Sorin Filip, Matilda Pascal Cojocărița, Niculina Stoican, Toma Frențescu, Ștefan Coman, Gheorghe Porumbel, Atilla Barabasi, Iuliana Dăncuș, Ciprian Roman, Tiberiu Groza, Petre Șușu, Nineta Popa, Ștefan Cigu, Leontin Ciucur, Dinu Iancu Sălăjanu, Ionuț Fulea, Nicolae Furdui Iancu, etnomuzicologul Elise Stan și artistul emerit, coregraful Theodor Vasilescu.[12]
  • Sala Lira - un reper pentru cultura timișoreană. [13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Proces verbal din 03.08.2019”. www.hcl.usr.ro. Accesat în . 
  2. ^ a b „O scriitoare, un om de teatru, un coregraf și un sculptor, cei mai noi cetățeni de onoare ai Timișoarei”. Tion. Accesat în . 
  3. ^ Nick Green. „DANCE PRACTICES IN BANAT: 'CONTRA-TIMP' FROM THE BANAT MOUNTAIN VILLAGES IN THE URBAN CONTEXT” (PDF). Accesat în 03/20/2021.  line feed character în |titlu= la poziția 64 (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  4. ^ „„Timișul", ansamblul din partea Occidentală a României. Interviu cu Toma Frențescu, coregraf al Ansamblului „Timișul" al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara”. www.ziarultimisoara.ro. Accesat în . 
  5. ^ Dodds, Sherril (), The Oxford Handbook of Dance and Competition (în engleză), Oxford University Press, ISBN 978-0-19-063908-2, accesat în  
  6. ^ „Premiile "Pro Cultura Timisiensis" au fost înmânate artiștilor”. Vocea Timisului. . Accesat în . 
  7. ^ „Folclor romanesc si international la Festivalul Inimilor, la Timisoara! Ce artisti urca pe scena din Parcul Rozelor? | OpiniaTimisoarei.ro”. Accesat în . 
  8. ^ "Cântec și Poveste": Aniversarea Ansamblului Timișul din Timișoara” (în Romanian). TVRTIMISOARA.TVR.RO. Accesat în . 
  9. ^ Romanesc, Romania Turistica-100 % Turism. „Ruga Timisoarei Timisoara | Romania Turistica | 100% Turism Romanesc”. www.romaniaturistica.ro. Accesat în . 
  10. ^ Mîț, Adriana. „Aurel Tămaș, Feli și Elena Gheorghe cântă la Festivalul Vinului din Timișoara. Vezi programul complet”. Accesat în . 
  11. ^ Românesc, Folclor (). „Târg de Crăciun - Timișoara 2019 | Folclor Românesc” (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ „Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea" se mută în mediul online și la TVR 1”. www.turnulsfatului.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Cum au transformat cei de la Phoenix o fostă sală de cinema a armatei sovietice, devenită depozit de mere: „Făcusem din Lyra un fel de bâlci al răzvrătiților" (în engleză). adevarul.ro. 1496240110. Accesat în 2021-03-12.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)