Tiron Albani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tiron Albani
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Gârbova de Sus, România Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
Oradea, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Tiron Albani (n. 2 martie 1887, Gârbova de Sus, jud. Alba – d. 12 septembrie 1976, Oradea), a fost om politic, publicist și prozator, unul dintre convocatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Orfan, urmează școala elementară în satul natal, apoi se angajează ucenic în atelierul de tâmplărie al bunicului său, în Caracal.[2] Devine autodidact și studiază literatura socialistă a perioadei. Intră în contact cu cercurile socialiste, iar în urma unei greve este expulzat și pleacă la Budapesta, unde își continuă studiile gimnaziale și liceale. Devine corespondent al mai multor publicații: „Cometa” din Craiova, „Foaia poporului” din Sibiu și „România muncitoare” (București). În 1913 devine redactor al săptămânalului „Adevărul”, publicație a secției române a Partidului Social Democrat din Ungaria. Tiron Albani a fost condamnat la închisoare pentru delict de presă pe perioada de trei luni.[3]

Tiron Albani 2

A făcut parte din Consiliul Național Român constituit la Budapesta la 29 octombrie 1918, ca delegat al Partidului Social Democrat Român din Ungaria. În această calitate a fost unul dintre convocatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Dintr-o eroare nu a fost convocat ca membru al Marelui Sfat Național Român la 2 decembrie 1918, dar a fost cooptat cu prilejul convocării Marelui Sfat la Sibiu. După 1918 a continuat activitatea jurnalistică în calitate de redactor-responsabil la ziarele „Adevărul” din Sibiu (1918-1919), „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) și „Dreptatea” (Brașov, 1921). Între 1920 și 1945 a colaborat la publicațiile: „Facla” (Cluj), „Aurora” (București), „Tribuna” (Cluj), „Santinela”, „Nădejdea poporului” (Oradea), „Știrea” și „Libertatea poporului” (Arad). A mai colaborat și la alte gazete și reviste, cum sunt revistele orădene „Familia”, „Gazeta de vest”, „Noua gazetă de vest”, „Cele trei Crișuri”, „Neamul românesc”.[4]

A fost membru al Sindicatul presei române din Ardeal și Banat.[5]

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Craiul munților - Oradea: [s.n.], 1934.
  • Leul dela Șișești: de ce s’a prăbușit monarchia austro-ungară - Oradea: Editura Cercul ziariștilor din Oradea, 1936.
  • Douăzeci de ani de la Unire, vol. I: Cum s-a făcut Unirea - Oradea: Editura Grafica, 1938.
  • Un petec de Asie în Europa – Arad: [s.n.], 1941.
  • Atlantida – Arad: [s.n.], [1945].
  • Memorii, pref. Miron Constantinescu. - București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1969.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Fekete Francisc. Se clădea un templu, pref. Eugen Relgis. – București: [s.n.], [1936].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Consiliul Național Român și Tiron Albani, pentru Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia. O etapă necesară de organizare a luptei naționale a românilor din Transilvania”. 
  2. ^ „Povestea scriitorului și ziaristului Tiron Albani, un erou al Marii Uniri de la 1918. Rămas orfan de mic, și-a luat soarta în propriile mâine - etc - Fluierul.ro”. 
  3. ^ , www.dacoromania-alba.ro http://www.dacoromania-alba.ro/nr85/130_ani.htm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Povestea scriitorului și ziaristului Tiron Albani, un erou al Marii Uniri de la 1918. Rămas orfan de mic, și-a luat soarta în propriile mâini”. 
  5. ^ „Povestea scriitorului și ziaristului Tiron Albani, un erou al Marii Uniri de la 1918. Rămas orfan de mic, și-a luat soarta în propriile mâini”. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]