Theodor Halacu-Nicon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Theodor Halacu-Nicon (n. 17 februarie 1970, orașul Constanța este un artist plastic, regizor român. A devenit cunoscut prin filme TV ca " Băieți Buni" (2005), "Trei Frați de Belea (2006), "17 O Poveste Despre Destin" (2008).

Tinerețea[modificare | modificare sursă]

Theodor Halacu-Nicon s-a nascut în Constanța. În 1975 părinții săi, Vasile Halacu și Elena Nicon ambii balerini de profesie, deși separați, au părasit, ca mulți alții, din cauza opresiunii comuniste România, acțiune ce l-a defavorizat pe micul artist, devenind un fel de "trădator" al sistemului, dată fiind relația sa cu fugitivii, fiind exclus din toate organizațiile de tineret de la acel timp, pionieri, UTC, etc. În 1987 conștient de faptul că acum catalogat "trădător" adolescența îi va fi și mai grea în sistemul comunist, și-a depus oficial actele pentru a parasi țara pentru reintregirea familiei, cu direcția Cipru unde mama sa era stabilită deja prin căsătorie din 1980. În 1988, după terminarea liceului la împlinirea vârstei de 18 ani îi vine ordinul de încorporare în armată, cu direcția expresă: "Doar Unități pentru Muncă", cunoscute în termeni populari ca "Dilibau", unități speciale pentru cei neadaptați sistemului. Aceste unități prestau munca silnică la Canalul Dunare - Marea Neagră, precum și alte proiecte de aceeași anvergura ale sistemului comunist. Cu puțin noroc și profitând de sistemul corupt, reusește să intârzie încorporarea sa pentru înca un an, timp în care s-au finalizat actele de plecare și în martie 1989 ajunge în Cipru, Limassol, unde își întâlnește mama pentru prima data după 13 ani.

După câteva luni, în vara lui 1989, se întoarce la București, pentru a studiat design-ul la atunci așa numita "Academia de Arte Nicolae Grigorescu”, azi cunoscută ca Universitatea Națională de Arte București. În 1990 ca membru al Ligii Studenților participă la expunerea Proclamației de la Timișoara pe fațada clădirii Universității București. După prima venire a minerilor la București renunță la orice implicare cu iz politic.

Perioada pre-cinematografie[modificare | modificare sursă]

La întoarcerea în Cipru, dezamăgit, și învins într-un final de noul sistem post-comunist, începe să expună lucrari de pictură și într-un scurt timp devine unul dintre cei mai apreciați artiști plastici din Cipru,[necesită citare] având lucrări achiziționate de unele dintre cele am mari hoteluri din Limassol, precum și pe pereții celor mai influenți oameni din mediul afacerilor de pe insulă.[necesită citare] În 1994 își deschide propria galerie de artă "L'atelier de art - Limassol", apoi, nostalgic după experiența ca Asistent de Regie în 1993 pe platourile din Buftea, decide să își înbunătățească cunoștințele în domeniul cinematografiei și timp de trei ani a urmat prin corespondență cursuri de jurnalism și scenarii la ICS Pennsylvania, SUA.[necesită citare]

Activitate cinematografică[modificare | modificare sursă]

În 1993, când încă student al Academiei de Arte București, începe o nouă etapă a definitivării sale ca artist. Destinul îl aduce să lucreze ca asistent de regie pentru filmul de lung metraj “Nostradamus” (1994) în regia lui Roger Christian,[necesită citare] una dintre primele producții internaționale filmate în România după 1989, iar doi ani mai târziu, aflându-se în Cipru colaborează ca scenarist cu Alexander Motion Pictures of Netherlands, și Mayflower Films England, pentru câteva proiecte ce nu vor vedea lumina proiectoarelor încă, din motive de finațare.[necesită citare] În 1998 se întoarce în România și începe să lucreze ca freelancer pentru început colaborând cu Studiourile Castel România ca regizor secund pentru “Dark Prince: The True Story of Dracula” (2000), regizat de Joe Chapelle,[necesită citare] film pentru care nu primește credit, apoi în 1999 își începe colaborarea cu MediaPro Studios (fostele Studiouri din Buftea), pentru început ca regizor secund pentru filmul lui Costa-Gavras “AMEN” (2002).[necesită citare]

În anii următori continuă colaborarea cu MediaPro Studios pentru o serie de producții internaționale, printre care ”An American Haunting” (2005)[necesită citare] (și Regizor la Echipa a 2 a - necreditat, ”BloodRayne” și Regizor la Echipa a 2 a - creditat (2005) și ”House of 9” (2005), etc.[necesită citare] Lista realizărilor și colaborarilor sale în cinematografie este de-a dreptul impresionantă[judecată de valoare]: “VACUUMS” (2003) - Luke Cresswell & Steve McNicholas, o producție Quincy Jones, Bust The Dust Productions USA și MediaPro Pictures România, “BREAK OF DAWN” (2002), regia Alexandre Arcady, producție Robert Benmussa, Alexandre Films Paris & MediaPro Pictures Romania, “RÂDEȚI CU OAMENI CA NOI” (2002), PRO TV, cu “Vacanța Mare, Tact & Stress, “WARRIOR QUEEN” (2003, regia Bill Anderson, produs de Gub Neal, Matthew Bird & MediaPro Pictures, "MADHOUSE" (2004), regia William Butler, GUNPOWDER, TREASON & PLOT, regia Gillies MacKinnon, DISTRICT 13, regia Pierre Morel, scris și produs de Luc Besson, "HIGH TENSION” (2003), Alexandre Films Paris, Robert Benmussa, Alexandre Arcady, Luc Besson & Europa Corp. France, ce a fost nominalizat și a obținut cateva premii importante la Stiges-Catalonian International Film Festival în 2003, Amsterdam Fantastic Film Festival în 2004, Golden Trailer Awards în 2005, și Fangoria Chainsaw Awards în 2006.

În 2004 Theodor Halacu-Nicon regizează, scrie și produce documentarul "VRANCEA”, pentru Consiliul Județean Vrancea,[necesită citare] terminând anul ca regizor secund și regizor al Echipei a 2-a (necreditat) la “AN AMERICAN HAUNTING” cu Donald Sutherland și Sissy Spacek pentru Midsummer Films Productions în regia lui Courtney Solomon.[necesită citare]

Consacrarea sa ca regizor principal vine odată cu lansarea și succesul producțiilor “BĂIEȚI BUNI” (2005), scriind scenariul original ce a stat la adaptarea episoadelor și regizând episoadele 3, 4, 6 și 7 – pentru Pro TV, premiat cu “Made in Romania” Award și în anul urmator regizând cel mai bine vândut film de studio al anului 2006, “TREI FRAȚI DE BELEA” (2006), cea de-a doua peliculă pentru marele ecran al Grupului Umoristic Vacanța Mare; ca regizor și actor, scenariul fiind semnat de Mugur Mihăescu și Radu Pietreanu.

Tot in 2005, și-a indreptat atentia catre show-rile de divertisment și a regizat producțiile “Mediapark (2005)” primind Pro TV Awards 2005 “Best live show” Award,[necesită citare] urmand sa regizeze desfășurarea artistică a show-lui Pro TV (2005) -“10 ANI de PRO TV” unde în cadrul show-lui i-a fost anunțat preimul pentru cel mai bun Serial al anului: Baieti Buni. În 2006 Theodor Halacu-Nicon a fost artizanul celui mai mare succes de casă al Pro TV din aceea perioadă[necesită citare] – “Dansez pentru tine”, formatul cumpărat de la Televista cu titlu original “Bailando por un sueño” după care a urmat producția Prime Time TV “Leana și Costel – Secrete de Familie”, un ultim sezon furtunos al grupului Vacanța Mare în cadrul grilei de programe Pro-TV.

La începutul lui 2008, dupa o operație dificilă ce a constat în reconstruirea urechii interne stângi, Theodor Halacu-Nicon se întoarce ca regizor, co-scenarist, scenograf, și operator de cameră pentru un nou serial TV, Prime Time, de această dată pentru postul PRIMA TV. Produce ca independent cu RAM Film: „17 – O Poveste Despre Destin]” (2008). „17”, acompaniat de muzica trupei "Paraziții" ia cu asalt audiența tânară, care este împarțită în reacții asemenea controverselor ce stau la baza povestirii pe care THN reusește să o creioneze: O lucrare puternic visuală ce încearcă să atinga limite subliminale din interiorul fiecărui character, și al fiecărui segment de acțiune ce stă la baza structurii sale ca un film de lung metraj de peste 8 ore. Mini Serialul ilustrează viața tumultoasă a adolesceților români ai secolului 21, problemele de care aceștia se lovesc zi de zi, visele și speranțele exprimate odata cu un pas important in adolescentă, la 17 ani, înainte de vârsta majoratului. "17" este povestea tulburătoare a unei tinere pe nume Diana în societatea post-comunistă. Este o drama despre destin, despre iubire, speranță, dependența fizică și emoțională, abuz și obsesie.

În prezent lucrează la mai multe proiecte ca independent cu Compania de Producție a cărui fondator este, numită "BlackSeaLion Films și studiază alte abordari dramatice, lucrând la o teză al cărui subiect este studiul bazelor interpretării actoricești, de înainte ca acesta sa devină saltimbanc, până la interpretarea modernistă minimalistă, realistă a actorului modern, influența subliminală a culorilor în arta plastică și cinematografică, acțiunea sa asupra sezorilor psihici dramatici ai audienței, modul culorilor și al compoziției de a influența momentul dramatic odata expus pe panză, hârtie, pe peliculă sau într-o partitură muzicală. Lucrarea "Making Films" este un studiu personal argumentat prin formatul său, cel al unui manual de productțe pentru un film de lung metraj, începand de la scenariu până la faza finală a distribuției, din unghiul subiectiv al artistului și al operei sale.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Regizor[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]