Thailandezi
| Populație totală | ||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Regiuni cu populație semnificativă | ||||||||||||||||||
 Thailanda aprox. 50.600.000[1] | ||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||
| Limbi vorbite | ||||||||||||||||||
| Thailandeză |
Thailandezii, cunoscuți în trecut ca siamezi, sunt grupul etnic principal din Thailanda. Limba pe care o vorbesc este limba thailandeză (în ภาษาไทย: phasa thai, „limba thailandezilor”), care are diferite variante regionale.[10]
Cultură și societate[modificare | modificare sursă]
Thailandezii pot fi împărțiți în mai multe grupuri ce au propriile varietăți regionale ale limbii thailandeze. Varietatea limbii thailandeze vorbite în centrul țării a devenit dominantă datorită politicii oficiale promovate de guvern, care are ca scop asimilarea și unificarea celorlalte varietăți în ciuda legăturilor etnolingvistice a varietății vorbite în nordul țării de thailandezi și a oamenilor din Laos, spre exemplu.
Thailandezii sunt predominant budiști Theravada. Printre artele indigene se numără muay Thai (kickboxing), dansul thailandez, makruk (șah thailandez) și nang yai (teatrul umbrelor).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „CIA - The World Factbook”. Cia.gov. Accesat în .
75% of 67,497,151 (July 2013 est.)
- ^ Elizabeth M. Hoeffel, Sonya Rastogi, Myoung Ouk Kim, and Hasan Shahid, "The Asian Population: 2010", 2010 Census Briefs, United States Census Bureau, March 2012, p. 14.
- ^ http://www.crc.nsw.gov.au/statistics/Sect1/Table1p08Aust.pdf
- ^ 內政部入出國及移民署全球資訊網 ─ 100年12月
- ^ Nop Nai Samrong (). „SIAMESE MALAYSIANS: They are part of our society”. New Straits Times. Accesat în .
- ^ http://www.e-stat.go.jp/SG1/estat/List.do?lid=000001074828
- ^ [1] 財団法人自治体国際化協会
- ^ http://www.cityu.edu.hk/searc/WP44_03_Hewison.pdf
- ^ http://www12.statcan.ca/census-recensement/2006/dp-pd/hlt/97-562/pages/page.cfm?Lang=E&Geo=PR&Code=01&Data=Count&Table=2&StartRec=1&Sort=3&Display=All&CSDFilter=5000
- ^ Antonio L. Rappa; Lionel Wee (), Language Policy and Modernity in Southeast Asia: Malaysia, the Philippines, Singapore, and Thailand, Springer, pp. 114–115
