Termeni solari

Cei 24 de termeni solari

Un termen solar este oricare din cele douăzeci și patru (24) de perioade din calendarele luni-solare tradiționale din Asia de Est ce se potrivește cu un anumit eveniment astronomic sau semnifică un fenomen natural. ^[1] Punctele sunt distanțate la 15 ° de-a lungul eclipticii ^[2] și sunt utilizate de calendarele lunii solare pentru a rămâne sincronizate cu anotimpurile, ceea ce este crucial pentru societățile agrare. Termenii solari sunt folosiți și pentru a calcula lunile intercalare în calendarele Asiei de Est; ^[3] care lună se repetă depinzând de poziția soarelui la momentul respectiv.

Potrivit Cartii Documentelor, primul termen determinat a fost Solstițiul de iarnă, numit și Dongzhi de Zhou Gong, în timp ce încerca să localizeze centrul geologic al regatului său, măsurând lungimea umbrei soarelui pe un instrument de cronometru antic numit Tu Gui (土圭). ^[4] Apoi s-au stabilit patru tipuri de anotimpuri, care au fost curând evoluați ca opt tipuri; până în anul 104 î.Hr. în cartea Calendarul Taichu, întregii douăzeci și patru (24) de termeni solari au fost incluși oficial în calendarul chinez. ^[5]

Deoarece viteza Soarelui de -a lungul eclipticii variază în funcție de distanța dintre Pământ și Soare, numărul de zile în care este nevoie de Soare pentru a călători între fiecare pereche de termeni solari variază ușor pe parcursul anului. Fiecare termen solar este împărțit în trei ja^{⁠(Pentad (calendar))} (候hòu ) ( ja ), deci sunt 72 de pentadi într-un an. Fiecare pentad este format din cinci, șase mai rar, de zile, și sunt numite mai ales după fenologice fenomene (biologice sau botanice) corespunzătoare fiecărei pentadă.

Termenii solari își au originea în China, apoi s-au răspândit în Coreea, Vietnam și Japonia, țări din sfera culturală a Asiei de Est . Deși fiecare termen a fost numit pe baza schimbărilor sezoniere ale climei din Câmpia Chinei de Nord, popoarele care trăiesc în diferite condiții climatice încă îl utilizează fără modificări. ^[6] Acest lucru este demonstrat de faptul că caracterele tradiționale chineze, Hanja și Kanji pentru majoritatea termenilor solari sunt identici.

La 1 decembrie 2016, termenii solari au fost nominalizați pe lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO . ^[7]

Lista termenilor solari[modificare | modificare sursă]

Eclipticul solar longitudine	Nume chinezesc	Nume coreean	Nume vietnamez	Nume japonez	Ryukyuan (Okinawan) name	Gregorian Date (± 1 day)	Reference for Month Intercalating	Remark^[8]^[9]	Corresponding Astrological Sign
315°	立春 lìchūn	立春 (입춘/립춘) ipchun/ripchun	Lập xuân (立春)	立春（りっしゅん） risshun	立春（りっしゅん） risshun	Feb 4	1st month initial	Spring Begins (Spring Commences)	Aquarius (寶瓶宮)
330°	雨水 yǔshuǐ	雨水 (우수) usu	Vũ thủy (雨水)	雨水（うすい） usui	雨水（うしー） ushii	Feb 19	1st month midpoint	More Rain Than Snow (Spring Showers)	Pisces (雙魚宮)
345°	驚蟄 (惊蛰) jīngzhé	驚蟄 (경칩) gyeongchip	Kinh trập (驚蟄)	啓蟄（けいちつ） keichitsu	驚く（うどぅるく） uduruku 驚くー（おどるくー） udurukuu 虫驚（むしうどぅるく） mushi'uduruku	Mar 6	2nd month initial	Hibernating Insects Awaken (Insects Waken)	Pisces (雙魚宮)
0°	春分 chūnfēn	春分 (춘분) chunbun	Xuân phân (春分)	春分（しゅんぶん） shunbun	春分（すんぶん） sunbun	Mar 21	2nd month midpoint	Spring Center (Vernal Equinox)	Aries (白羊宮)
15°	清明 qīngmíng	淸明 (청명) cheongmyeong	Thanh minh (清明)	清明（せいめい） seimei	清明（しーみー） shiimii	Apr 5	3rd month initial	Clear and Bright (Bright and Clear, Qingming Festival)	Aries (白羊宮)
30°	穀雨 (谷雨) gǔyǔ	穀雨 (곡우) gogu	Cốc vũ (穀雨)	穀雨（こくう） kokuu	穀雨（くくー） kukuu	Apr 20	3rd month midpoint	Wheat Rain (Corn Rain)	Taurus (金牛宮)
45°	立夏 lìxià	立夏 (입하/립하) ipha/ripha	Lập hạ (立夏)	立夏（りっか） rikka	立夏（りっかー） rikkaa	May 6	4th month initial	Summer Begins (Summer Commences)	Taurus (金牛宮)
60°	小滿 (小满) xiǎomǎn	小滿 (소만) soman	Tiểu mãn (小滿)	小満（しょうまん） shōman	小満（すーまん） suuman	May 21	4th month midpoint	Creatures Plenish (Corn Forms)	Gemini (雙子宮)
75°	芒種 (芒种) mángzhòng	芒種 (망종) mangjong	Mang chủng (芒種)	芒種（ぼうしゅ） bōshu	芒種（ぼーすー） boosuu	Jun 6	5th month initial	Seeding Millet (Corn On Ear)	Gemini (雙子宮)
90°	夏至 xiàzhì	夏至 (하지) haji	Hạ chí (夏至)	夏至（げし） geshi	夏至（かーちー） kaachii	Jun 21	5th month midpoint	Summer Maximum (Summer Solstice)	Cancer (巨蟹宮)
105°	小暑 xiǎoshǔ	小暑 (소서) soseo	Tiểu thử (小暑)	小暑（しょうしょ） shōsho	小暑（くーあちさ） kuu'achisa	Jul 7	6th month initial	A bit Sweltering (Moderate Heat)	Cancer (巨蟹宮)
120°	大暑 dàshǔ	大暑 (대서) daeseo	Đại thử (大暑)	大暑（たいしょ） taisho	大暑（うーあちさ） uu'achisa	Jul 23	6th month midpoint	Most Sweltering (Great Heat)	Leo (獅子宮)
135°	立秋 lìqiū	立秋 (입추/립추) ipchu/ripchu	Lập thu (立秋)	立秋（りっしゅう） risshū	立秋（りっすー） rissuu	Aug 8	7th month initial	Autumn Begins (Autumn Commences)	Leo (獅子宮)
150°	處暑 (处暑) chǔshǔ	處暑 (처서) cheoseo	Xử thử (處暑)	処暑（しょしょ） shosho	処暑（とぅくるあちさ） tukuru'achisa	Aug 23	7th month midpoint	Heat Withdraws (End of Heat)	Virgo (室女宮)
165°	白露 báilù	白露 (백로) baekno/baekro	Bạch lộ (白露)	白露（はくろ） hakuro	白露（ふぁくるー） fakuruu	Sep 8	8th month initial	Dews (White Dew)	Virgo (室女宮)
180°	秋分 qiūfēn	秋分 (추분) chubun	Thu phân (秋分)	秋分（しゅうぶん） shūbun	秋分（すーぶん） suubun	Sep 23	8th month midpoint	Autumn Center (Autumn Equinox)	Libra (天秤宮)
195°	寒露 hánlù	寒露 (한로) hanlo	Hàn lộ (寒露)	寒露（かんろ） kanro	寒露（かんるー） kanruu	Oct 8	9th month initial	Cold Dews (Cold Dew)	Libra (天秤宮)
210°	霜降 shuāngjiàng	霜降 (상강) sanggang	Sương giáng (霜降)	霜降（そうこう） sōkō	霜降（しむくだり） shimukudari	Oct 23	9th month midpoint	Frost	Scorpio (天蠍宮)
225°	立冬 lìdōng	立冬 (입동/립동) ipdong/ripdong	Lập đông (立冬)	立冬（りっとう） rittō	立冬（りっとぅー） rittuu	Nov 7	10th month initial	Winter Begins (Winter Commences)	Scorpio (天蠍宮)
240°	小雪 xiǎoxuě	小雪 (소설) soseol	Tiểu tuyết (小雪)	小雪（しょうせつ） shōsetsu	小雪（くーゆち） kuuyuchi	Nov 22	10th month midpoint	Snows a bit (Light Snow)	Sagittarius (人馬宮)
255°	大雪 dàxuě	大雪 (대설) daeseol	Đại tuyết (大雪)	大雪（たいせつ） taisetsu	大雪（うーゆち） uuyuchi	Dec 7	11th month initial	Snows a lot (Heavy Snow)	Sagittarius (人馬宮)
270°	冬至 dōngzhì	冬至 (동지) dongji	Đông chí (冬至)	冬至（とうじ） tōji	冬至　（とぅんじー） tunjii	Dec 22	11th month midpoint	Winter Maximum (Winter Solstice, Dongzhi Festival)	Capricorn (山羊宮)
285°	小寒 xiǎohán	小寒 (소한) sohan	Tiểu hàn (小寒)	小寒（しょうかん） shōkan	小寒（すーかん） suukan	Jan 6	12th month initial	A bit Frigid (Moderate Cold)	Capricorn (山羊宮)
300°	大寒 dàhán	大寒 (대한) daehan	Đại hàn (大寒)	大寒（だいかん） daikan	大寒（でーかん） deekan	Jan 20	12th month midpoint	Most Frigid (Severe Cold)	Aquarius (寶瓶宮)

"Cântecul termenilor solari" este utilizat pentru a ușura memorarea jiéqì :

Chineza tradițională

春雨驚春清穀天
夏滿芒夏暑相連
秋處露秋寒霜降
冬雪雪冬小大寒
每月兩節不變更
最多相差一兩天
上半年來六、廿一
下半年是八、廿三

Simplified Chinese

春雨惊春清谷天
夏满芒夏暑相连
秋处露秋寒霜降
冬雪雪冬小大寒
每月两节不变更
最多相差一两天
上半年来六、廿一
下半年是八、廿三

Pinyin

chūn yǔ jīng chūn qīng gǔ tiān,
xià mǎn máng xià shǔ xiāng lián,
qiū chù lù qiū hán shuāng jiàng,
dōng xuě xuě dōng xiǎo dà hán.
měi yuè liǎng jié bù biàn gēng,
zùi duō xiāng chā yī liǎng tiān
shàng bàn nián lái liù, niàn yī
xià bàn nián shì bā, niàn sān

Notă regională[modificare | modificare sursă]

În Japonia, termenul Setsubun (節分) s-a referit inițial la ajunurile Risshun (立春, 315 °, începutul primăverii) Rikka (立夏, 45 °, începutul verii), Risshū (立秋, 135 °, începutul lui toamnei) și Rittō (立冬, 225 °, începutul iernii), dar în prezent se referă mai ales la o zi dinainte de Risshun. Numele fiecărui termen solar se referă, de asemenea, la o perioadă de timp cuprinsă între acea zi și următorul termen solar, sau 1/24 al unui an.

Vezi si[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ „24 Chinese Feasts (Jiéqì, 节气), equivalent to the 24 Chinese Solar Terms”. Chinese calendar. asia-home.com.
^ Until 1644(Chinese Empire and its tributary states) or 1844(Japan) a period of time of the solar year itself had been equally divided instead of the spatial zodiac.
^ When a lunar month's end does not reach a midpoint of the solar terms, it is regarded as the last month's intercalary one instead of the true "next" month. It is called 歲中閏月法 lit."midpoint intercalating system".
^ Book of Documents.
^ Ban, Gu. Book of Han.
^ なぜずれる？　二十四節気と季節感 (Why off-point? -solar terms and our real feeling of the seasons) An example in Japan. It compares the climate of Taiyuan with that of Tokyo and Kyoto. In maritime Japanese islands difference of the seasonal gap length is the main problem. In subtropical or tropical regions including southern China climate difference is more serious.
^ „An intro to China's 24 Solar Terms”. Global Times. Arhivat din original la 16 februarie 2017. Accesat în 1 decembrie 2016.
^ „24 solar terms中國24節氣中英文對照 Flashcards | Quizlet”. quizlet.com. Accesat în 20 decembrie 2016.
^ „The 24 Solar Terms”. Arhivat din original la 21 noiembrie 2019. Accesat în 18 aprilie 2020.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

[1] „24 Chinese Feasts (Jiéqì, 节气), equivalent to the 24 Chinese Solar Terms”. Chinese calendar. asia-home.com.

[2] Until 1644(Chinese Empire and its tributary states) or 1844(Japan) a period of time of the solar year itself had been equally divided instead of the spatial zodiac.

[3] When a lunar month's end does not reach a midpoint of the solar terms, it is regarded as the last month's intercalary one instead of the true "next" month. It is called 歲中閏月法 lit."midpoint intercalating system".

[4] Book of Documents.

[5] Ban, Gu. Book of Han.

[6] なぜずれる？　二十四節気と季節感 (Why off-point? -solar terms and our real feeling of the seasons) An example in Japan. It compares the climate of Taiyuan with that of Tokyo and Kyoto. In maritime Japanese islands difference of the seasonal gap length is the main problem. In subtropical or tropical regions including southern China climate difference is more serious.

[7] „An intro to China's 24 Solar Terms”. Global Times. Arhivat din original la 16 februarie 2017. Accesat în 1 decembrie 2016.

[8] „24 solar terms中國24節氣中英文對照 Flashcards | Quizlet”. quizlet.com. Accesat în 20 decembrie 2016.

[9] „The 24 Solar Terms”. Arhivat din original la 21 noiembrie 2019. Accesat în 18 aprilie 2020.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]