Terapia cu ventuze
Terapia cu ventuze este formă de pseudoștiință[1], reprezintă o practică a medicinei alternative care constă în aplicarea unor ventuze pe piele și crearea unui vid prin aspirare sau încălzire, acestea sunt scoase după un timp lăsând în urmă vânătăi.[2][3][4]Este considerată o pseudoștiință din lipsa studiilor clinice care să demonstreze eficacitatea în tratarea vreunei boli.[1][4]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Originea terapiei cu ventuze nu este clară, ea evoluând independent în diferite locuri și diferite epoci.[4]
În Egiptul Antic, în jurul anului 1800 î.e.n se presupune că au existat două papirusuri „Veterinary Papyrus” și „Papyrus Ebers” care descriu tratamentul, dar terapia nu este menționată în fragmentele care au supraviețuit. În Muzeul de Istorie Naturală din Londra este expusă o ventuza din bronz originară din Egipt datată între 300 î.e.n - 300 î.e.n.[4]
În jurul anului 700 î.e.n pe teritoriul Imperiul Neo-Asirian, într-un document cueniform imprimat pe tăblițe apare următorul citat:”sucțiune cu gura sau folosind un corn de bivol”.[4]
în Grecia Antică, Hippocrate recomanda folosirea terapiei cu ventuze pentru tratarea a diverse boli[5], iar Herodot scrie despre beneficiile folosirii ventuzelor.[5]
În China, prima mențiune apare pe o serie de manuscrise din mătase din timpul Dinastiei Han[6], iar în perioada dinastiei Tang (618 - 917) terapia cu ventuze devine o metodă consacrată, alături de acupunctură, acestea fiind predată în școlile de medicină.[4]
În America de Nord, triburile de Amerindieni foloseau o formă similară a acestei terapii.[4]
Descriere
[modificare | modificare sursă]Terapia cu ventuze constă în aplicarea unor ventuze de sticlă, ceramică, bambus sau silicon pe pielea pacientului, prin crearea unui vid care ridică pielea pacientului în interiorul ventuzei.[7][8]Aceste ventuze se țin pe piele între 3 - 20 minute[9]
Vidul se poate obține prin diverse metode:[8]
- încălzirea aerului din ventuză cu o flacără și aplicarea pe piele
- aspirarea aerului din ventuză printr-o valvă
Tipuri de terapii
[modificare | modificare sursă]Terapia Uscată: ventuza este aprinsă cu ajutorul unei substanțe inflamabile cum ar fi alcoolul,ierburile sau hârtia. Pe măsură ce focul se stinge ventuza este poziționată cu capul în jos pe pielea pacientului. În timp ce se răcește ventuza creează un vid, cauzând pielea să se ridice și să se-n roșească.[9][10]
Terapia Umedă: pielea pacientului este ușor înțepată/tăiată înainte de a plasa ventuzele umede care produc o aspirare mai ușoară.[9][10]
Terapia cu Masaj: se aplică ulei, sau o loțiune pe piele pentru ca ventuzele să poată fii mișcate în diferite zone[8]
Din punct de vedere științific
[modificare | modificare sursă]Într-o lucrare publicată în 2011 s-a evaluat eficacitatea terapiei. În acesta s-a analizat literatura existentă , concluzionând că nu există studii bine documentate pentru majoritatea bolilor care să ateste eficacitatea acesteia iar, studiile primare sunt de o calitate îndoielnică.[11] Aceste concluzii au fost confirmate și de o analiză din 2014 care a demonstrat că dovezile în favoarea terapiei au rezultat din studii și procese de o calitate redusă.[12]
Societatea Americană pentru Cancer afirmă că nu există dovezi care să indice că terapia cu ventuze are vreun beneficiu în tratarea cancerului sau a oricărei altei boli iar afirmațiile că terapia are rezultate fiind bazate pe experiențe personale.[13]
Efectele secundare ale terapiei pot include: arsuri, vânătăi, infecții ale pielii, expansiune capilară, acumularea excesivă de fluide în țesuturi și ruperea vaselor de sânge.[3]
Terapia cu ventuze nu este recunoscută de medicina internațională, fiind considerată o pseudoștiință, pentru care nu există dovezi științifice care să o susțină.[13][3]
Sport
[modificare | modificare sursă]Terapia este foarte populară în rândul sportivilor de performanță fiind folosită într-o varietate de sporturi . [14][15]
În fotbal Karim Benzema și Neymar au fost prezentați într-un filmuleț de spaniolii de la AS cum apelează la acest tratament.[14] Arnaut Danjuma a distribuit poze pe Instagram după urmarea tratamentului cu mesajul "Ai grijă de corpul tău ai doar unul".[3]
În înot terapia este folosită de înotători ca Michael Phelps și Nathalie Coughlin[15]
În gimnastică terapia a fot promovată de gimnastul american Alex Naddour.[15]
Pe plan local aruncătorul de disc Alin Firfirică spune că a folosit terapia cu ventuze pentru a se recupera după o accidentare.[16]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Acupuncture Odds and Ends | Science-Based Medicine” (în engleză). sciencebasedmedicine.org. . Accesat în .
- ^ „Cupping terapie”. OsteoKinetoMedica. Accesat în .
- ^ a b c d „Totul despre Terapia Hijama. De ce o iubesc fotbaliștii și de ce medicii nu o recomandă”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ a b c d e f g Dunning, Brian (). „Terapia cu ventuze. Da sau nu?”. Scientia.ro. Accesat în .
- ^ a b „The History of Cupping Therapy | The Cupping Wellness Clinic” (în engleză). The Cupping Wellness Clinic History. Accesat în .
- ^ Cao, Huijuan; Han, Mei; Li, Xun; Dong, Shangjuan; Shang, Yongmei; Wang, Qian; Xu, Shu; Liu, Jianping (), „Clinical research evidence of cupping therapy in China: a systematic literature review”, BMC Complementary and Alternative Medicine, 10, p. 70, doi:10.1186/1472-6882-10-70, ISSN 1472-6882, PMC 3000376
, PMID 21078197, accesat în
- ^ „Terapia cu ventuze”. Genki Medical Center. Accesat în .
- ^ a b c Antonescu, Oana (). „Terapia cu ventuze: ce tratează și cât de eficientă este?”. MediCOOL.ro. Accesat în .
- ^ a b c TACHE, DR GEORGIANA (). „TERAPIA CU VENTUZE”. centrokinetic.ro. Accesat în .
- ^ a b Baciu, Monika (). „Terapia cu ventuze, beneficii și efecte secundare. Medic: Nu este exploatată pe deplin”. www.dcmedical.ro. Accesat în .
- ^ Myeong Soo Lee; Jong-In Kim; Edzard Ernst. „Is Cupping an Effective Treatment? An Overview of Systematic Reviews”. Journal of Acupuncture and Meridian Studies.
- ^ Lee, Myeong Soo; Kim, Jong-In; Ernst, Edzard (), „Is Cupping an Effective Treatment? An Overview of Systematic Reviews”, Journal of Acupuncture and Meridian Studies, 4 (1), pp. 1–4, doi:10.1016/S2005-2901(11)60001-0, ISSN 2005-2901, accesat în
- ^ a b American Cancer Society complete guide to complementary & alternative cancer therapies, Internet Archive, Atlanta, Ga. : American Cancer Society, , ISBN 978-0-944235-71-3, accesat în
- ^ a b „Ventuzele fac minuni! "Tratamentul bunicii", folosit cu succes de Benzema, Neymar şi Phelps”. www.digisport.ro. Accesat în .
- ^ a b c „Vânătăile unor sportivi americani, inclusiv Michael Phelps, au o explicație simplă: au încercat „băbescul" tratament cu ventuze”. www.digi24.ro. . Accesat în .
- ^ „FOTO Cum arata spatele atletului Alin Firfirica, una dintre sperantele Romaniei la o medalie la JO de la Tokyo”. Ziare.com. Accesat în .
