Teoria pământului plat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gravura lui Flammarion (1888) care descrie un călător care ajunge la marginea unui Pământ plat și care își trece capul prin firmament.

Teoria pământului plat este o concepție arhaică conform căreia Pământul ar avea forma unui plan sau a unui disc. Multe culturi antice au creat cosmografii în care Pământul era considerat plat, inclusiv Grecia antică până în perioada clasică , civilizații ale Orientului Apropiat din epoca bronzului și epoca fierului până în perioada elenistică, în India până în perioada Gupta (primele secole d.Hr.) și în China până în secolul al XVII-lea. De asemenea, Pământul era/este considerat plat în culturile aborigene din America. Noțiunea de Pământ plat care se întinde un vast “firmament” acoperit de o cupolă era comună în societățile pre-științifice.

Ideea unui Pământ sferic a apărut în filozofia greacă odată cu Pitagora (secolul al VI-lea î.Hr.), deși cei mai mulți presocratici au păstrat modelul Pământului plat. Aristotel a furnizat probe empirice pentru forma sferică a Pământului în jurul anului 330 î.Hr. Apoi, ideea Pământului sferic a început să se răspândească treptat dincolo de lumea elenistică.[1][2][3][4]

Teorii moderne[modificare | modificare sursă]

Teoriile moderne ale Pământului plat, cum ar fi cele îmbrățișate de societățile moderne ale Pământului plat sunt etichetate în mod obișnuit pseudoștiință.[5][6]

În 1947, Klaas Dijkstra a afirmat că Pământul este plat,[7] afirmație pe care a susținut-o până la moartea sa în 1969. Conform teoriei sale, Pământul este un disc rotund plat care are la marginea sa un zid din gheață - acestă zonă fiind considerată Polul Sud. Dijkstra a numit Polul Sud ca "zona de apatie", lumea se termină acolo, aerul este subțire și busola nu funcționează corect. Polul Nord se află în centrul Pământului plat al lui Dijkstra.[7][8]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Continuation of Greek concept into Roman and medieval Christian thought: Reinhard Krüger: Materialien und Dokumente zur mittelalterlichen Erdkugeltheorie von der Spätantike bis zur Kolumbusfahrt (1492)
  2. ^ Direct adoption of the Greek concept by Islam: Ragep, F. Jamil: "Astronomy", in: Krämer, Gudrun (ed.) et al.: Encyclopaedia of Islam, THREE, Brill 2010, without page numbers
  3. ^ Direct adoption by India: D. Pingree: "History of Mathematical Astronomy in India", Dictionary of Scientific Biography, Vol. 15 (1978), pp. 533−633 (554f.); Glick, Thomas F., Livesey, Steven John, Wallis, Faith (eds.): "Medieval Science, Technology, and Medicine: An Encyclopedia", Routledge, New York 2005, ISBN 0-415-96930-1, p. 463
  4. ^ Adoption by China via European science: Jean-Claude Martzloff, "Space and Time in Chinese Texts of Astronomy and of Mathematical Astronomy in the Seventeenth and Eighteenth Centuries", Chinese Science 11 (1993-94): 66-92 (69) and Christopher Cullen, "A Chinese Eratosthenes of the Flat Earth: A Study of a Fragment of Cosmology in Huai Nan tzu 淮 南 子", Bulletin of the School of Oriental and African Studies, Vol. 39, No. 1 (1976), pp. 106-127 (107)
  5. ^ MacDougall, Robert. „Strange enthusiasms: a brief history of American pseudoscience”. Columbia University. http://www.columbia.edu/cu/21stC/issue-3.4/macdougall.html. Accesat la 5 iulie 2016. 
  6. ^ Răzvan Băltărețu - Surprinzător de mulți oameni cred că Pământul e plat, citând Biblia și o carte din 1881, Adevărul.ro. Adus la 26 ianuarie 2016. Accesat la 30 iulie 2016
  7. ^ a b Klaas Dijkstra wacht nog steeds op antwoord van de wetenschap, Leeuwarder Courant, 20 martie 1965
  8. ^ Ce declară astrofizicianul Neil DeGrasse Tyson despre adepții teoriei Pământului Plat

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Teoria pământului plat

Vezi și[modificare | modificare sursă]