Teodor Studitul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Teodor Studitul
Date personale
Născut759 d.Hr. Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani) Modificați la Wikidata
Bitinia, Turcia Modificați la Wikidata
PărințiTheoctista[*][[Theoctista (Byzantine nun)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJoseph of Thessalonica[*][[Joseph of Thessalonica (monk (760 ca.-836 ca.))|​]] Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiecălugăr
scriitor
compozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă bizantină
limba greacă veche[1] Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare11 noiembrie  Modificați la Wikidata
Sfinți

Teodor Studitul (n. 759 d.Hr., Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit – d. , Bitinia, Turcia) a fost un imnograf, teolog ortodox și stareț al Mănăstirii Sfântului Ioan Botezătorul de la Studion, în marginea orașului Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin. Cea mai împortantă contribuție teologică a sfântului Teodor Studitul, Despre sfintele icoane, a fost o apărare a icoanelor în timpul celei de-a doua perioade a iconoclasmului bizantin (814-842). Este prăznuit la data de 11 noiembrie în Biserica Ortodoxă și în Biserica Catolică.

Viața[modificare | modificare sursă]

Acesta a trăit pe când împărățea Constantin V Copronim (741-775) și era din părinți evlavioși, anume Fotino și Teoctista. Alegându-și el de mic viața cea bună (monahală) și învățând carte, a ajuns la înălțimea cunoștinței. Deci, călugărindu-se și plinind tot felul de fapte bune, s-a învrednicit harului preoțesc de la Sfântul Tarasie, patriarhul Constantinopolului. Și fiind atunci egumen la Mănăstirea Studion Preacuviosul Platon și lăsând acela egumenia, a primit egumenia fericitul acesta, care a povățuit bine și cu plăcere dumnezeiasca turmă cea încredințată lui, păstorind-o la pășunea mântuirii.

Dar fiindcă a mustrat cu îndrăzneală împreună cu Sfântul Tarasie pe împăratul Constantin VI (780-797), feciorul Irinei, că și-a lepădat pe legiuita sa femeie și a luat pe alta, Sfântul Tarasie a fost scos din scaunul său, iar pe marele Teodor bătându-l, l-au izgonit la Tesalonic. Apoi, Constantin fiind orbit, a fost lipsit și de împărăție, Irina a devenit împărăteasă (797-802). Atunci a fost chemat Teodor din surghiun.

Însă când s-a făcut împărat Nichifor I (802-811), care se numea și Stavrachie, iarăși a fost izgonit sfântul la Tesalonic. Iar când a împărățit Leon Armeanul și căuta să înlăture sfintele icoane, mustrând cu îndrăzneală fericitul Teodor pe împăratul pentru această faptă, a fost izgonit de către dânsul la Metop, lângă lacul Apoloniada, în Frigia, și de acolo iarăși a fost trimis spre partea răsăritenilor, unde a primit vreo sută de toiege pe spinare pe care le-a suferit cu vitejie. Și iarăși a fost chinuit de mai-marele oastei cu grele bătăi.

Și de acolo a fost trimis la Smirna și închis într-o temniță, unde i s-au pus picioarele în butuci pentru chinuri. După aceea, dacă a luat Mihail al II-lea Gângavul (820-829) împărăția, a fost scos din legături marele Teodor și chemat din surghiun. Și având puțină odihnă, s-a aflat cu prietenii săi și cu bună nădejde a răposat întru Domnul.

Era om uscățiv, palid la față, cu păr cărunt și cam pleșuv la cap.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Despre sfintele icoane
  • Cuvântări duhovnicești
  • Scrisori
  • Iisus Hristos - prototip al icoanei Sale. Tratatele contra iconomahilor, Editura Deisis, Alba Iulia, 1994 (Titlul cărții este dat de editorul în limba română a câtorva din scrierile Sf. Teodor Studitul. Cartea cuprinde cele trei Tratate contra iconoclaștilor, 15 probleme puse iconomahilor, 7 capitole împotriva iconomahilor și Epistola catre Platon despre venerarea icoanelor. În anexă mai cuprinde Definiția dogmatică a Sinodului VII Ecumenic și Epistola Sf. Grigore de Nyssa despre diferența dintre ființă și ipostas. - cf. Apologeticum Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Cuvintele Sfîntului Teodor Studitul, Episcopia Ortodoxă Română Alba Iulia, Alba Iulia, 1994 (Lucrarea a fost tradusă și tiparită pentru prima dată în limba română în anul 1784 de Filaret, episcopul Râmnicului. Arhimandritul Athanasie Dinca le-a diortosit și retipărit la Căldărușani în anul 1940. Ediția a treia a fost tiparită de Episcopia Alba Iulia în anul 1994. Cartea conține 95 de cuvântări duhovnicești. - Format digital Apologeticum Arhivat în , la Wayback Machine.)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Atanasie Dincă, Sfântul Teodor Studitul. Viața și opera, f.ed., București, 1940
  • Pratsch, Theodoros

Iconografie[modificare | modificare sursă]

Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000, pp. 159, 163, 190) ne arată că Sf. Teodor Studitul trebuie zugrăvit astfel:
  • ca un călugăr "bătrân, pleșuv, [uscățiv, cărunt, plăviț la față și la păr], cu barba împărțită în două, care zice: "Fraților și părinților, noi cei care am primit nenumărate faceri de bine de la Dumnezeu, se cade pururea a-I mulțumi Lui, cu conștiința curată".
  • Sau, în ceata imnografilor și dascălolor cântăreți, zice: "Pe nematerialnica ființă a puterilor celor înțelegătoare..."

Legături externe[modificare | modificare sursă]


  1. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)