Tarutino
| Tarutino | |
| Тарутине | |
| — Așezare de tip urban — | |
 | |
  Tarutino Tarutino (Regiunea Odesa) | |
 Tarutino Tarutino (Ucraina) | |
| Coordonate: 46°11′4″N 29°8′42″E / 46.18444°N 29.14500°E | |
|---|---|
| Țară |  Ucraina |
| Regiune |  Odesa |
| Raion |  Raionul Bolgrad |
| Terîtorialna hromada[*] | Tarutînska selîșcina hromada[*] |
| Cod KOATUU | 5124755100 |
| Atestare |  |
| Suprafață | |
| - Total | 3,99 km² |
| Altitudine | 84 m.d.m. |
| Populație | |
| - Total | ▲6055 (01.01.2011)[1] locuitori |
| - Densitate | 1.517,5 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 68502 |
| Prefix telefonic | 4847 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Tarutino (în ucraineană Тарутине, transliterat: Tarutîne, germană Tarutyne) este așezarea de tip urban de reședință a raionului Tarutino din regiunea Odesa, Ucraina. În afara localității principale, nu cuprinde și alte sate. Orașul a fost fondat și locuit de germanii basarabeni.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Imperiul Rus 1814–1917
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Regatul României 1918–1940
Uniunea Sovietică 1940–1941
Regatul României 1941–1944
Uniunea Sovietică 1944–1991
Ucraina 1991–prezent
Tarutino a fost fondat în 1814, după Tratatul de la București și a devenit prima colonie germană din Basarabia.
A fost denumit ca urmare a victoriei ruse împotriva francezilor în Bătălia de la Tarutino (1812) de lângă satul Tarutino, Regiunea Kaluga din Rusia.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Lucian Pintilie (1933-2018), regizor român
- Israel Gohberg - matematician
- Lev Gutenmaher - matematician
- Eliezer Shulman (1923-2006) - istoric român, expert biblic (a scris în ebraică)
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența lingvistică a așezării de tip urban Tarutino
Rusă (54,14%)
Bulgară (26,76%)
Ucraineană (14,29%)
Română (3,05%)
Găgăuză (1,53%)
Alte limbi (0,1%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Tarutino era vorbitoare de rusă (54,14%), existând în minoritate și vorbitori de bulgară (26,76%), ucraineană (14,29%), română (3,05%) și găgăuză (1,53%).[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Державний комітет статистики України. Чисельність наявного населення України на 1 січня 2011 року, Київ-2011 (doc)
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Odesa pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în .
| |||||||||||