Tanit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Stelă punică cu simbolul zeiței Tanit în Tunisia

Tanit a fost o zeiță de origine feniciană, venerată în Cartagina pe vremea cât aceasta a fost colonie feniciană și, după aceea, cât a existat ca oraș independent.[1]

Adesea, era numită „Tanit Pene Baal”, adică „fața lui Baal” sau „imaginea lui Baal”, adică „Tanit este o manifestare a lui Baal”.[1]

Ulterior, a devenit o zeiță a Lunii. În această ipostază, „Pene-Baal” sugerează că așa cum Luna reflectă lumina Soarelui, așa Tanit îl reflectă pe Baal.[1]

În calitatea ei de zeiță a Lunii, Tanit avea aceleași caracteristici ca Selene, Artemis și alte zeități selenare.[1]

Prima din caracteristici este asocierea cu principiul feminin, prin misterioasa legătură între ciclul lunar de 28 de zile și ciclul menstrual.

Altă caracteristică este legătura dintre Lună, ca stăpână a nopții, și roua care se formează în prezența sa. Roua este o precipitație atmosferică deosebit de importantă în supraviețuirea vieții vegetale în zonele foarte sărace în ploi.[1]

În anul 146 î.Hr., romanii conduși de Scipio Africanus au cucerit Cartagina, punând capăt moștenirii ei de oraș fenician, moment în care s-a puns capăt și venerării „Reginei Cerurilor”, sub numele Tanit. Locul ei a fost luat de Iuno Caelestis, transformată în timp în Caelestis.[1]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Stephen Benko: The Virgin Goddess: Studies in the Pagan and Christian Roots of Mariology, 292 pagini, E.J. Brill, 1993

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • fr Gustave Flaubert, Salammbô, éd. Michel Lévy, Paris, 1862.
  • Gustave Flaubert, Salammbô, Traducere de Alexandru Hodoș, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967.
  • fr Marcel Le Glay, Saturne Africain, éd. CNRS, Paris, 1966.
  • it Paolo Xella, Sergio Ribichini, La religione fenicia e punica in Italia, Ist. Poligrafico dello Stato, Roma 1994
  • en F.O. Hvidberg-Hansen, La déesse TNT: une Étude sur la réligion canaanéo-punique, Gad, Copenhagen 1982
  • en G. W. Ahlström, in Journal of Near Eastern Studies, XLV, 4 (ottobre 1986), pagg. 311-314
  • en James B. Pritchard, Recovering Sarepta, a Phoenician City, Princeton University Press, Princeton 1978
  • fr Serge Lancel, Carthage, Fayard, Paris 1992
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tanit