System-on-a-Chip

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
SoC Samsung Exynos 4 Quad, utilizat în Samsung Galaxy S III

SoC (în engleză System-on-a-Chip) este termenul prescurtat pentru sistem pe un cip însemnând că toate componentele acelui sistem sunt fixate într-un singur circuit integrat. Un SoC conține diverse componente electronice create să lucreze împreună pentru a ajunge la un rezultat comun. [1]

SoC ar putea fi comparat cu un sistem desktop în miniatură care are placă de bază, procesor, placă grafică, placă de rețea etc.[2]

Ceasul digital cu afișaj cu cristale lichide (LCD) Microma din 1974, a fost primul produs SoC care a integreat un sistem electronic complet pe un singur cip de silicon. [3]

Utilizări[modificare | modificare sursă]

SoC-urile sunt foarte frecvente pe dispozitivele mobile (smartphone, tablete, camere digitale, routere wireless) și sisteme înglobate (Raspberry Pi), electronică pentru automobile, automatizări industriale, aplicații militare și altele. [4]

Componente[modificare | modificare sursă]

Schema bloc a unui SoC bazat pe un procesor ARM

Un SoC conține, de obicei, diverse componente cum ar fi:

Programmable System-on-a-Chip[modificare | modificare sursă]

Programmable System-on-a-Chip (PSoC) sunt SoC-uri implementate pe chip-uri programabile fabricate de Cypress Semiconductor. Aceste cipuri PSoC includ un nucleu CPU și o matrice configurabilă de periferice pentru semnale analogice și digitale.

PSoC conține o parte a elementelor ce poate fi definită de utilizator pentru o aplicație specifică, fiind programabilă într-o manieră similară cu FPGA (Field-Programmable Gate Array) sau CPLD (Complex Programmable Logic Device). [7]

Avantaje[modificare | modificare sursă]

  • Un SoC este de obicei de mici dimensiuni și nu ocupă mult spațiu într-un dispozitiv electronic, ceea ce îl face să fie o soluție perfectă pentru dispozitive mobile mici.
  • Deoarece un SoC are dimensiuni reduse și integrează multe componente diferite în același cip, înseamnă costuri de producție mai mici.
  • SoC-urile sunt mult mai eficiente energetic decât un sistem cu componente dedicate separat, cum este un PC desktop sau un laptop. Un SoC poate să ruleze pe acumulatori pentru mai mult timp, ceeace îl face să fie o alegere foarte bună pentru orice dispozitiv mobil.

Dezavantaje[modificare | modificare sursă]

  • SoC-urile prezintă un dezavantaj major și anume nu pot fi actualizate. Din acest motiv în cazul în care într-un SoC apare o defecțiune, nu se poate repara sau schimba doar acea componentă, trebuie să se înlocuiască întregul SoC.[8]

Producători[modificare | modificare sursă]

Cei mai importanți furnizori de SoC sunt: Qualcomm, Samsung, MediaTek, Huawei, NVIDIA și Broadcom. Qualcomm, NVIDIA și MediaTek produc și comercializează în principal SoC-uri folosite de alte companii în dispozitivele lor. Broadcom produce SoC-uri care sunt utilizate în routere și dispozitive de rețelistică, iar Samsung și Huawei produc SoC-uri pentru propriile smartphone-uri. [9] [10]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bashir M. Al-Hashimi: System-on-Chip: Next Generation Electronics, Institution of Engineering and Technology, 2006, ISBN 0-86341-552-0.
  • Badawy, Wael; Jullien, Graham A., red. (2003): System-on-Chip for Real-Time Applications, Kluwer international series in engineering and computer science, SECS 711. Boston: Kluwer Academic Publishers. ISBN 9781402072543. OCLC 50478525.
  • Furber, Stephen B. (2000): ARM system-on-chip architecture, Boston: Addison-Wesley. ISBN 0-201-67519-6.