Susan Boyle

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Susan Boyle
Susan Boyle.jpg
Date personale
Nume la naștereSusan Magdalane Boyle Modificați la Wikidata
Născută (61 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Blackburn⁠(d), Scoția, Regatul Unit[3] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United Kingdom (3-5).svg Regatul Unit Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață
actriță Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Queen Margaret University[*][[Queen Margaret University (university in Edinburgh, Scotland, UK)|​]]
St Kentigern's Academy[*][[St Kentigern's Academy (Catholic school in West Lothian, Scotland, UK)|​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Susan Boyle (n. ,[1][2] Blackburn⁠(d), Scoția, Regatul Unit[3]) este o cântăreață din Scoția. S-a remarcat pentru prima dată la concursul Britain's Got Talent pe data de 15 aprilie 2009, cântând piesa I Dreamed a Dream.

Prestația ei a creat o impresie pe plan mondial, prin contrastul dintre aspectul fizic neîngrijit și vocea de mezzosoprană pe care o are.[4] Site-ul youtube a avut parte de milioane de vizitatori încă din primele săptămâni de la difuzarea concursului. A pierdut concursul, clasându-se pe locul II, fiind învinsă de o trupa de dans Diversity.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Blackburn, West Lothian, Scoția.[5] Tatăl său, Patrick Boyle, era miner, veteran din cel de-al Doilea Război Mondial și cântăreț la barul local; și mama ei, Bridget, stenodactilografă.[6] Ambii erau imigranți din Comitatul Donegal, Irlanda.[7] Ea a fost cea mai mică din patru frați și șase surori.[5] Născându-se când mama ei avea 47 de ani, Susan a fost lipsită de oxigen pe parcursul nașterii dificile și mai târziu a fost diagnosticată cu dislexie.[8] Ca urmare, a fost batjocorită de copii,[9] fiind poreclită încă din copilărie.[5]

După ce a părăsit școala cu puține calificări profesionale,[5] a fost angajată temporar (timp de șase luni) ca bucătăreasă stagiară.[9] Îi plăcea să meargă la teatru pentru a asculta cântăreți profesioniști.

A luat lecții de canto de la profesorul Fred O'Neil.[5]

Susan Boyle a avut grijă de mama ei până în 2007, când aceasta a decedat la vârsta de 91 de ani. Înainte de a se lansa ca artistă ea cânta în corul bisericii romano-catolice din Blackburn, a cărei enoriașă este.[10] Ea vizita persoanele în vârstă din parohie și lua parte la alte activități organizate de biserică, activități la care nu a renunțat. Nu s-a angrenat în alte activități publice. Frații ei au plecat de acasă, iar tatăl ei a murit în anii 1990. Ea locuiește cu pisica ei pe care o are de peste 10 ani.

Discografie[modificare | modificare sursă]

  • I Dreamed a Dream („Am avut un vis”) (23 noiembrie 2009)
  • The Gift („Darul”) (2010)
  • Someone to Watch Over Me („Cineva care să mă vegheze”) (2011)
  • Standing ovation (Ovații în picioare) (2012)

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Premii și nominalizări[modificare | modificare sursă]

An Premiu Categorie Rezultat
2011 A 53-a ediție a Premiilor Grammy Cel mai bun album vocal de muzică pop – I Dreamed a Dream[11] Nominalizare

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Susan Boyle”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Susan Boyle, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b „Susan Boyle”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ Susan Boyle: The Gift – recenzie, guardian.co.uk
  5. ^ a b c d e Harris, Gillian (). „She who laughs last – songstress Susan Boyle”. The Sunday Times. London. 
  6. ^ „Profile: Susan Boyle – Britain's got the unlikeliest angel”. The Sunday Times. London. . Accesat în . 
  7. ^ „Irish photographs show Susan Boyle at family home in Donegal”. IrishCentral.com. . Accesat în . 
  8. ^ Holmwood, Leigh (). „Susan Boyle: a dream come true”. The Guardian. London. 
  9. ^ a b Clarke, Natalie (). 'They called me Susie Simple', but singing superstar Susan Boyle is the one laughing now”. Daily Mail. London. Accesat în . 
  10. ^ „Parish choir singer Susan Boyle becomes overnight sensation :: Catholic News Agency (CNA)”. Catholic News Agency. . Accesat în . 
  11. ^ „Nominees And Winners”. GRAMMY.com. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]