Sterie Ciumetti
| Sterie Ciumetti | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1904  Veria, Macedonia și Tracia(d), Grecia |
| Decedat | (29 de ani) București, România |
| Ocupație | politician |
| Activitate | |
| Partid politic | Mișcarea Legionară |
Modifică date / text  | |
Sterie Ciumetti (n. 1904?, Veria, Grecia – d. 30 decembrie 1933, București) a fost un conducător legionar, secretarul și casierul central al Gărzii de Fier.
Biografie
[modificare | modificare sursă]De origine aromână, Sterie Ciumetti s-a născut în orașul Veria din Grecia, și s-a refugiat în Regatul României în 1926 ca urmare a politicii Greciei de asimilare a aromânilor.[1] A fost un militant activ pentru apărarea dreptului aromânilor de a se stabili în județele din Cadrilater și în iulie 1930, în urma tentativei de asasinat a studentului macedonean Beza asupra ministrului Constantin Angelescu, a fost arestat și închis la Văcărești. Aici l-a cunoscut pe Corneliu Zelea Codreanu și, ulterior, a aderat la Mișcarea Legionară, devenind un apropiat al lui Codreanu (acesta caracterizându-l ca „un tânăr de o mare corectitudine și de o credință de câine”) și a deținut funcțiile de secretar și casier central.[2]
În iunie 1933, participă la campania electorală din Transilvania pentru alegerile parlamentare din 1933 pentru partidul Totul pentru Țară, manifestarea politică a Mișcării Legionare. Este arestat și închis la Aiud.
Moartea
[modificare | modificare sursă]După desființarea Gărzii de Fier de către primul-ministru Ion Gheorghe Duca (9-10 decembrie 1933), Sterie Ciumetti și alți 40-50 de legionari au fost arestați și închiși la Jilava. A fost eliberat în dimineața zilei de 29 decembrie și a reluat contactele cu conducătorii Legiunii care se ascunseseră. În cursul aceleiași zile, ca urmare a asasinării lui I.Gh. Duca pe peronul gării din Sinaia de către grupul de legionari cunoscut ulterior ca Nicadori, Sterie Ciumetti a fost din nou arestat la locuința fratelui său și torturat în scopul obținerii de informații privind locul în care se ascundea Codreanu.[3] Rezistând torturii fără a divulga informațiile, a fost asasinat de către comisarii de poliție Ion Panova și Aurelian Negrescu pe malul lacului Fundeni în noaptea de 29 spre 30 decembrie 1933.[4][5] Corpul a fost găsit pe gheața lacului a doua zi.[6]
Sterie Ciumetti a devenit una dintre figurile centrale ale martirologiei legionare, alături de Moța și Marin.[1][2]
Comisarii de poliție Ion Panova și Aurelian Negrescu, considerați responsabili de moartea lui Ciumetti, au fost asasinați în 1940, în perioada Statului Național-Legionar, de către comandouri legionare. Ion Panova a făcut parte dintre victimele Masacrului de la Jilava[7], iar Aurelian Negrescu a fost asasinat în fața casei sale din București.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Arhivele totalitarismului: revista Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Vol. 17, 1997, p. 11.
- ^ a b Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari. Prefață de Gheorghe Buzatu, Editura TIPO – MOLDOVA, Iași, 2011.
- ^ Cristian Sandache, Istorie și biografie: Corneliu Zelea Codreanu, Editura Mica Valahie, București, 2005, ISBN 978-973-7858-92-4, p. 190.
- ^ Duiliu T. Sfințescu, Răspuns la întrebările tinerilor care doresc tot adevărul despre mișcarea legionară Arhivat în , la Wayback Machine., Ed. Crater, 1996, pp. 183-185.
- ^ Șerban Milcoveanu, Războiul dintre stat și națiune: dictatura-revoluția, Vol. 1, Editura Crater, 1997, p. 50.
- ^ Académie internationale de criminalistique, Revue internationale de criminalistique, Volume 7, 1935, p. 394.
- ^ Șinca, Florin: Din istoria Poliției române, Tipografia RCR Print, București, 2006, pp. 323-325