Stenografia Duployé

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stenografia Duployé
Limbi scrisefranceză, engleză, germană, spaniolă, română, jargonul chinook, Lillooet, Thompson, Okanagan
CreatorÉmile Duployé⁠(d)
UnicodeU+1BC00–U+1BC9F Duployé
U+1BCA0–U+1BCAF Controlul formatului stenografic[1]
ISO 15924Dupl
Notă: Această pagină poate conține simboluri Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.

Stenografia Duployé (în franceză Sténographie Duployé) a fost creată de preotul Émile Duployé în 1860 pentru scrierea limbii franceze. De atunci, a fost extinsă și adaptată pentru engleză, germană, spaniolă, română, latină, daneză și jargonul Chinook.[2] Stenografia Duployé este clasificată ca stenografie geometrică, alfabetică și este scrisă de la stânga la dreapta în stil stenografic conectat. A fost inclusă, împreună cu scrierea Chinook, fonografia universală a lui Pernin, stenografia engleză a lui Perrault, Stenografia modernă Sloan-Duployé și stenografia românească, drept o singură scriere în versiunea 7.0 a Standardului Unicode/ISO 10646.[2][3][4]

Tipologie și structură[modificare | modificare sursă]

Duployana este clasificată ca stenografie geometrică, prin aceea că prototipul pentru formele simbolurilor se bazează pe linii și cercuri, nu pe elipse. Este alfabetică, semnele pentru consoane și vocale având proeminență egală. Scrierea se face de la stânga la dreapta, mergând în jos pe pagină, ca în scrierile europene comune. Majoritatea simbolurilor duployane se vor atașa literelor adiacente, permițând ca un cuvânt (sau mai multe cuvinte) să fie scrise dintr-o singură trăsătură, fără a ridica creionul.[2]

Consoanele[modificare | modificare sursă]

Consoanele vin în două stiluri de bază: consoane-linie și consoane-arc. Toate consoanele au o formă, o dimensiune și o direcție a trăsăturii invariante în raport cu caracterele din jur. Cele două tipuri de consoane diferă prin orientare, lungime și prezența punctelor și liniuțelor auxiliare pe sau lângă literă.

Consoanele-linie pot avea cinci orientări: verticală, orizontală, de la stânga la dreapta în jos, de la stânga la dreapta în creștere și de la dreapta la stânga în jos; și în trei lungimi: scurtă, lungă și prelungită. Variațiile unor consoane-linie vor avea puncte adiacente centrului liniei.

Consoanele-arc pot avea două lungimi de arc: semicerc și sfert de cerc. Arcele-semicerc au patru orientări: stânga, dreapta, sus și jumătatea de jos; și doua lungimi: regulată și prelungită. Variațiile consoanelor-arc-semicerc au puncte în interiorul și în semicercului și liniuțe în mijloc. Consoanele-sfert de arc au și ele patru orientări corespunzătoare celor patru cadrane ale unui cerc, cu linii atât în sus, cât și în jos, și pot avea lungimi regulate și extinse. Singura variație la consoanele-sfert de arc poate fi adăugarea unui punct (litera duployană H) la litera duployană W pentru a forma simbolul duployan pentru Wh.[2]

Émile Duployé

Vocalele[modificare | modificare sursă]

Caracterele pentru vocale pot avea și ele două stiluri de bază: vocale-cerc și vocale de orientare. Vocalele au o singură formă și o singură dimensiune generală, dar orientarea și aspectul exact al acestora sunt de obicei dictate de caracterele adiacente.

Vocalele-cerc se scriu prin crearea unei bucle care pornește de la caracterul precedent acționând ca o tangentă, continuând în jurul cercului până la atingerea punctului tangent al caracterului următor, moment în care se scrie următorul simbol. Cele două caractere adiacente se încrucișează pentru a se completa cercul. Variațiunile vocalelor-cerc au puncte în mijlocul cercului sau o protuberanță din cerc. Vocalele-cerc pot primi și semne diacritice standard atunci când sunt folosite la scrierea anumitor limbi.

Câteva vocale-cerc

Vocalele de orientare sunt scrise prin rotirea vocalei pentru a se potrivi cu unghiul de intrare al caracterului precedent, apoi sunt reflectate de-a lungul axei acelui caracter pentru a evita încrucișarea caracterului următor. Ele pot avea două variații, definite după direcția (stânga sau dreapta) spre care tind dacă caracterele adiacente le permit. Vocalele nazale sunt considerate un caz special de vocale de orientare și vor acționa ca vocale de orientare, cu excepția scrierii Chinook, unde nazalele pot apărea ca semne diacritice.[2]

Afixe și semne de cuvinte[modificare | modificare sursă]

Multe stenografii duployene folosesc semne mici neatașate, precum și diverse tușe de încrucișare și atingere, ca marcaje pentru prefixele și sufixele comune. Literele individuale și simbolurile asemănătoare literelor sunt pot fi folosite în multe stenografii duployane pentru a reprezenta cuvinte și expresii comune. Suprapunerea a două sau mai multe litere și semne poate fi folosită în unele stenografii ca abrevieri sau semne pentru cuvinte.[2]

Legături[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe scrieri duployene nu folosesc legături adevărate, care să nu fie doar una dintre literele componente cu vreun semn distinctiv. Stenografia românească este destul de neobișnuită prin faptul că are mai multe legaturi la vocale, în special cu U-ul românesc.[2]

Litere de legătură[modificare | modificare sursă]

Majoritatea literelor duployene se conectează cursiv cu orice altă literă adiacentă. Vocalele-cerc se vor reduce uneori până la semicerc pentru a se potrivi cu tușele de intrare și de ieșire ale literelor adiacente, iar vocalele de orientare se vor roti pentru a întâlni litera precedentă în unghi drept, și se oglindesc pentru a se expune literei următoare.

+ + =
P + A + T = pat
+ + = * E s-ar așeza în mod normal pe partea stângă a lui P, doar că trebuie să stea pe dreapta pentru a se lega cu T.
P + E + T = pet
+ + + =
J + A + I + N = shine
+ + + + + =
P + E + Lh + T + E + N = pelten (Chinook)

Ordinea alfabetică[modificare | modificare sursă]

Stenografiile Duployé nu au o ordine alfabetică larg agreată. Cu toate acestea, a fost inventată o ordine a alfabetului pentru propunerea de codificare Unicode; iar această ordine se regăsește practic în ordinea alocării codurilor Unicode (vezi Tabela de caractere). Această ordine plasează consoanele înaintea vocalelor, simbolurile de tip și dimensiune similare fiind grupate aproximativ împreună.

Tabela de caractere[modificare | modificare sursă]

Această tabelă listează caracterele utilizate în toate prescurtarea Duployé împreună cu codurile lor Unicode.[5][6] Se poate deduce o alfabetizare de bază din ordinea literelor. Literele cu un nume altfel identic cu o literă mai universală vor avea o paranteză care denotă prescurtarea lor: (Per) pentru Fonografia Universală a lui Pernin, (Rom) pentru stenografia românească și (Sl) pentru stenografia Sloan-Duployé.

Consoane-linie și de spațiere[modificare | modificare sursă]

Consoane de spațiere Consoane-linie scurtă
Cod Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă
Nume Nume Nume Nume Nume Nume Nume
1BC00 1BC01 1BC02 1BC03 1BC04 1BC05 1BC06
H X P T F K L
Consoane-linie lungi Consoane-linie extinse
1BC07 1BC08 1BC09 1BC0A 1BC0B 1BC0C 1BC0D 1BC0E 1BC0F 1BC10
B D V G R PN DS FN KM RS
Consoane de linie variantă
1BC11 1BC12 1BC13 1BC14 1BC15 1BC16 1BC17 1BC18
Th Dh (Sl) Dh Kk J (Sl) hL Lh Rh

Consoane arc[modificare | modificare sursă]

Consoane semi-arc Consoane semi-arc (variante tăiate)
Code Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă Cod Literă Code Literă
Name Nume Nume Name Name Name Name Name
1BC19 1BC1A 1BC1B 1BC1C 1BC1D 1BC1E 1BC1F 1BC20
M N J S MN NM JM SJ
Consoane semi-arc (variante cu punct) Consoane variante semiarc mari
1BC21 1BC22 1BC23 1BC24 1BC25 1BC26 1BC2F 1BC30 1BC31
M + dot N + dot J + dot J + dots S + dot S + dot below JS + dot JN JNS
Consoane semiarc mari Consoane semiarc mari (variante tăiate)
1BC27 1BC28 1BC29 1BC2A 1BC2B 1BC2C 1BC2D 1BC2E
MS NS JS SS MNS NMS JMS SJS
Consoane sfert de arc jos Consoane sfert de arc jos mari
1BC32 1BC33 1BC34 1BC35 1BC36 1BC37 1BC38 1BC39 1BC3A
ST STR SP SPR TS TRS W Wh WR
Consoane sfert de arc sus Consoane sfert de arc sus mari
1BC3B 1BC3C 1BC3D 1BC3E 1BC3F 1BC40
SN SM KRS GRS SK SKR

Vocale[modificare | modificare sursă]

Vocale cerc I / E
Code Literă Code Literă Code Literă Code Literă Code Literă Code Literă Code Literă
Name Name Name Name Name Name Name
1BC41 1BC42 1BC43 1BC44 1BC45 1BC46 1BC47
A Ow (Sl) OA O Aou I E
Variante I/E neorientate Variante I/E
1BC48 1BC49 1BC4A 1BC4B 1BC4C 1BC4D 1BC4E 1BC4F 1BC50
Ie short I Ui Ee Eh (Sl) I (Rom) Ee (Sl) Long I Ye
Vocale sfert de cerc Alte vocale „U”
1BC51 1BC52 1BC53 1BC54 1BC55 1BC56 1BC57 1BC58 1BC59
U Eu Xw / Uh UN Long U U (Rom) Uh U (Sl) Ooh
Vocale cerc cu punct Vocale-W compuse
1BC5A 1BC5B 1BC5C 1BC5D 1BC5E 1BC5F 1BC60
Ow Ou Wa Wo Wi Wei Wow
Vocale nazale de bază Variante de vocale nazale
1BC61 1BC62 1BC63 1BC64 1BC65 1BC66 1BC67 1BC68 1BC69 1BC6A
Un On In An An (Per) Am (Per) En (Sl) An (Sl) On (Sl) uM

Afixe, semne, semne de punctuație și altele[modificare | modificare sursă]

Afixe invariante atașate
Cod Afix Cod Afix Cod Afix Cod Afix Cod Afix Cod Afix
1BC70 1BC71 1BC72 1BC73 1BC74 1BC75
Afixe atașate orientante
1BC76 1BC77 1BC78 1BC79 1BC7A 1BC7B 1BC7C
Afixe înalte
1BC80 1BC81 1BC82 1BC83 1BC84 1BC85 1BC86 1BC87 1BC88
Afixe joase
1BC90 1BC91 1BC92 1BC93 1BC94 1BC95 1BC96 1BC97 1BC98 1BC99
Alte semne și simboluri
Cod Simbol Cod Simbol Cod Simbol
Nume Nume Nume
1BC9C 1BC9E 1BC9F
Semnul Chinook Likalisti (euharistie) Semn dublu Semn de punctuație Chinook
Caractere invizibile în format Unicode
Cod Nume Cod Nume Cod Nume Cod Nume Cod Nume
1BC9D Selector de ligere groase Duployé 1BCA0 Suprapunere stenografică de literă 1BCA1 Suprapunere stenografică continuă 1BCA2 Pas în jos 1BCA3 Pas în sus

Varianta franceză Duployé[modificare | modificare sursă]

Utilizarea stenografiei franceze Duployé a fost mai intensă în zonele din sudul Franței și Elveția, în timp ce stenografiile Prévost-Delaunay și Aimé-Paris au fost mai frecvente în nordul Franței și în zona Parisului.

Varianta franceză Duployé folosește o listă extinsă de cuvinte cu litere, consoane combinate și semne de afixare, dar nu taie literele pentru a face abrevieri. La fel ca majoritatea stenografiilor europene, Duployé franceză omite vocalele care pot fi ghicite de un vorbitor fluent.[7][8]

Scrierea Chinook[modificare | modificare sursă]

Introducere în stenografia Wawa

Scrierea Chinook, sau stenografia Wawa, sau Chinuk pipa, a fost dezvoltată de preotul Jean-Marie-Raphaël Le Jeune la începutul anilor 1890 pentru a scrie în jargon Chinook, Lillooet, Thompson, Okanagan, latină și engleză, cu scopul de a aduce alfabetizarea și învățăturile bisericești pentru popoarele indigene din Dioceza Catolică de Kamloops. Rezultatul a fost publicarea limbajului jargon chinook Kamloops Wawa timp de trei decenii.[9]

Scrierea Chinook se remarcă prin absența afixelor și a semnelor de cuvinte, prin rigoarea fonologică – vocalele nu sunt omise, chiar și atunci când sunt previzibile – și prin utilizarea vocalelor W. Scrierea chinook este notabilă și prin împărțirea unui cuvânt în unități nominale silabice, precum și prin utilizarea singurelor caractere pentru consoane neunificatoare din toate variantele Duployé.[10]

Stenografia românească[modificare | modificare sursă]

Stenografia românească a fost elaborată de Margaretta Sfințescu în anii 1980. La fel ca sistemul francez Duployé, stenografia românească folosește un număr mare de afixe și semne verbale.[11]

Stenografiile engleze[modificare | modificare sursă]

Pentru scrierea limbii engleze, au fost dezvoltate mai multe adaptări ale stenografiei Duployé, printre care cele ale lui Helen Pernin, J. Matthew Sloan, Denis Perrault, Carl Brandt și George Galloway. Stenografiile Pernin, Perrault și Sloan se disting de alte stenografii Duployé prin prezența consoanelor sfert de arc compuse. Ele folosesc și semne de afixare și omit vocalele redundante.[12][13][14] Stenografiile Galloway și Brandt nu sunt incluse în propunerea Duployé pentru Unicode.[2]

Spre deosebire de alte stenografii Duployé, varianta Sloan-Duployé folosește o linie îngroșată pentru a indica adăugarea unui sunet „R” la o literă. Deși nu se găsesc în celelalte stenografii Duployé, liniile îngroșate și cele subțiri sunt frecvente în alte stenografii, cum ar fi stenografia Pitman, unde o linie grea indică o consoană vocală, iar una subțire versiunea nepronunțată a aceleiași consoane.[12]

Unicode[modificare | modificare sursă]

Stenografia Duployé a fost adăugată la standardul Unicode în iunie 2014, odată cu lansarea versiunii 7.0.

Duployan[1][2]
Official Unicode Consortium code chart (PDF)
  0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F
U+1BC0x 𛰀 𛰁 𛰂 𛰃 𛰄 𛰅 𛰆 𛰇 𛰈 𛰉 𛰊 𛰋 𛰌 𛰍 𛰎 𛰏
U+1BC1x 𛰐 𛰑 𛰒 𛰓 𛰔 𛰕 𛰖 𛰗 𛰘 𛰙 𛰚 𛰛 𛰜 𛰝 𛰞 𛰟
U+1BC2x 𛰠 𛰡 𛰢 𛰣 𛰤 𛰥 𛰦 𛰧 𛰨 𛰩 𛰪 𛰫 𛰬 𛰭 𛰮 𛰯
U+1BC3x 𛰰 𛰱 𛰲 𛰳 𛰴 𛰵 𛰶 𛰷 𛰸 𛰹 𛰺 𛰻 𛰼 𛰽 𛰾 𛰿
U+1BC4x 𛱀 𛱁 𛱂 𛱃 𛱄 𛱅 𛱆 𛱇 𛱈 𛱉 𛱊 𛱋 𛱌 𛱍 𛱎 𛱏
U+1BC5x 𛱐 𛱑 𛱒 𛱓 𛱔 𛱕 𛱖 𛱗 𛱘 𛱙 𛱚 𛱛 𛱜 𛱝 𛱞 𛱟
U+1BC6x 𛱠 𛱡 𛱢 𛱣 𛱤 𛱥 𛱦 𛱧 𛱨 𛱩 𛱪
U+1BC7x 𛱰 𛱱 𛱲 𛱳 𛱴 𛱵 𛱶 𛱷 𛱸 𛱹 𛱺 𛱻 𛱼
U+1BC8x 𛲀 𛲁 𛲂 𛲃 𛲄 𛲅 𛲆 𛲇 𛲈
U+1BC9x 𛲐 𛲑 𛲒 𛲓 𛲔 𛲕 𛲖 𛲗 𛲘 𛲙 𛲜 D T
 L S 
𛲞 𛲟
Observații
1.^Potrivit versiunii Unicode 15.0
2.^Zonele gri indică puncte cu cod nealocat
Shorthand Format Controls[1][2]
Official Unicode Consortium code chart (PDF)
  0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F
U+1BCAx  𛲠   𛲡   𛲢   𛲣 
Observații
1.^Potrivit versiunii Unicode 15.0
2.^Zonele gri indică puncte cu cod nealocat

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Final Accepted Script Proposal
  2. ^ a b c d e f g h Anderson, Van (). „N3895: Proposal to include Duployan script and Shorthand Format Controls in UCS” (PDF). 
  3. ^ Anderson, Van; Michael Everson (). „Resolving chart and collation order for the Duployan script” (PDF). 
  4. ^ „Resolutions of WG 2 meeting 58” (PDF). Accesat în . [nefuncțională]
  5. ^ „Duployan, Range: 1BC00–1BC9F” (PDF). The Unicode Standard. Unicode Consortium. . 
  6. ^ „Shorthand Format Controls, Range: 1BCA0–1BCAF” (PDF). The Unicode Standard. Unicode Consortium. . 
  7. ^ Hautefeuille and Ramaude. Cours de Sténographie Duployé Fondamentale. 
  8. ^ „Stenographie Integrale” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . 
  9. ^ LeJeune, Jean Marie. „How the Shorthand was Introduced among the Indians”. 
  10. ^ LeJeune, Jean Marie Raphael. „Chinook Rudiments”. Arhivat din original la . 
  11. ^ Sfințescu, Margaretta (). Curs De Stenografie. 
  12. ^ a b Sloan, J.M. (). Modern Shorthand. the Sloan-Duployan Phonographic Instructor. Ramsgate, England; St. John's, NL; Brisbane, QLD. 
  13. ^ Perrault, Denis R. (). Perrault-Duployan Complete Elementary Course of Stenography in Six Lessons. Montreal. ISBN 9780659907516. 
  14. ^ Pernin, Helen M. (). Pernin's Universal Phonography. Detroit, MI.