Sari la conținut

Organizarea administrativă a Mexicului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Statele Mexicului)

Statele Unite Mexicane (spaniolă :Estados Unidos Mexicanos) sunt o republică federală alcătuită din punct de vedere administrativ din 32 de entități federale (spaniolă :entidades federativas), 31 de state și un district federal.

Conform Constituției din 1917, statele federației sunt libere și suverane.[1] Fiecare stat are propriul congres și constituție, iar Districtul Federal are o autonomie limitată, având un Congres local și un guvern. Teritoriul Districtul Federal, cunoscut și ca Ciudad de México, servește drept capitală națională.

Entități federale

[modificare | modificare sursă]
Entități federale ale Mexicului

Districtul Federal

[modificare | modificare sursă]
Entitate Nume oficial Drapel Suprafață Populație (2010)[2] Data înființării
Ciudad de México Distrito Federal 1.485 km2 8.720.916 18-11-1819[3]

State

[modificare | modificare sursă]
Statele Mexicului
Stat Nume oficial

Estado Libre y Soberano de

 Drapel Capitala Cel mai mare oraș Suprafață[4] Populație (2010)[2] Ordine primirii
în Federație		 Data primirii
în Federație
Aguascalientes Aguascalientes Aguascalientes Aguascalientes 5.618 km2 1.184.996 24 1857-02-05[5]
Baja California Baja California Mexicali Tijuana 71.446 km2 3.155.070 29 1952-01-16[6]
Baja California Sur Baja California Sur La Paz La Paz 73.922 km2 637.026 31 1974-10-08[7]
Campeche Campeche San Francisco de Campeche San Francisco de Campeche 57.924 km2 822.441 25 1863-04-29[8]
Chiapas Chiapas Tuxtla Gutiérrez Tuxtla Gutiérrez 73.289 km2 4.796.580 19 1824-09-14[9]
Chihuahua Chihuahua Chihuahua Ciudad Juárez 247.455 km2 3,406,465 18 1824-07-06[9]
Coahuila1 4 Coahuila de Zaragoza Saltillo Torreón 151.563 km2 2,748,391 16 1824-05-07[9]
Colima6 Colima Colima Manzanillo 5.625 km2 650,555 23 1856-09-12[10][11]
Durango Durango Victoria de Durango Victoria de Durango 123.451 km2 1,632,934 17 1824-05-22[9]
Guanajuato Guanajuato Guanajuato León 30.608 km2 5,486,372 2 1823-12-20[9]
Guerrero Guerrero Chilpancingo de los Bravo Acapulco 63.621 km2 3,388,768 21 1849-10-27[12]
Hidalgo Hidalgo Pachuca Pachuca 20.846 km2 2,665,018 26 1869-01-16[13]
Jalisco Jalisco Guadalajara Guadalajara 78.599 km2 7,350,682 9 1823-12-23[9]
México México Toluca de Lerdo Ecatepec de Morelos 22.357 km2 15,175,862 1 1823-12-20[9]
Michoacán Michoacán de Ocampo Morelia Morelia 58.643 km2 4,351,037 5 1823-12-22[9]
Morelos Morelos Cuernavaca Cuernavaca 4.893 km2 1,777,227 27 1869-04-17[14]
Nayarit Nayarit Tepic Tepic 27.815 km2 1,084,979 28 1917-01-26[15]
Nuevo León4 Nuevo León Monterrey Monterrey 64.220 km2 4,653,458 15 1824-05-07[9]
Oaxaca Oaxaca Oaxaca de Juárez Oaxaca de Juárez 93.793 km2 3,801,962 3 1823-12-21[9]
Puebla Puebla Puebla de Zaragoza Puebla de Zaragoza 34.290 km2 5,779,829 4 1823-12-21[9]
Querétaro Querétaro de Arteaga Santiago de Querétaro Santiago de Querétaro 11.684 km2 1,827,937 11 1823-12-23[9]
Quintana Roo Quintana Roo Chetumal Cancún 42.361 km2 1,325,578 30 1974-10-08[16]
San Luis Potosí San Luis Potosí San Luis Potosí San Luis Potosí 60.983 km2 2,585,518 6 1823-12-22[9]
Sinaloa Sinaloa Culiacán Culiacán 57.377 km2 2,767,761 20 1830-10-14[17]
Sonora2 Sonora Hermosillo Hermosillo 179.503 km2 2,662,480 12 1824-01-10[9]
Tabasco5 Tabasco Villahermosa Villahermosa 24.738 km2 2,238,603 13 1824-02-07[9]
Tamaulipas4 Tamaulipas Ciudad Victoria Reynosa 80.175 km2 3,268,554 14 1824-02-07[9]
Tlaxcala Tlaxcala Tlaxcala Vicente Guerrero 3.991 km2 1,169,936 22 1856-12-09[18]
Veracruz Veracruz de
Ignacio de la Llave		 Xalapa Veracruz 71.820 km2 7,643,194 7 1823-12-22[9]
Yucatán3 Yucatán Mérida Mérida 39.612 km2 1,955,577 8 1823-12-23[9]
Zacatecas Zacatecas Zacatecas Zacatecas 75.539 km2 1,490,668 10 1823-12-23[9]

Note:

  1. A devenit parte a federației cu numele de Coahuila y Texas.
  2. A devenit parte a federației cu numele de Estado de Occidente de asemenea cunoscută și cu numele de Sonora y Sinaloa.
  3. A devenit parte a federației cu numele de República Federada de Yucatán[19] și a fost formată din statele Yucatan, Campeche și Quintana Roo. A devenit independent în 1841 constituind cea de a doua Republică a Yucatánului și arevenit în cadrul federației în 1848.
  4. Statele Nuevo León, Tamaulipas și Coahuila au devenit independente de facto în 1840 pentru a forma República del Río Grande; acestea nu si-au consolidat independența deoarece forțele pro-independență au fost învinse de cele pentru unitate.[20]
  5. Statul Tabasco și-a declarat independeța față de Mexic de două ori, prima dată la 13 februarie 1841, reintrând în federație la 2 decembrie 1842 și a doua oară în 9 noiembrie 1846 de această dată revenind la 8 decembrie.
  6. Include și Insulele Revillagigedo, ce sunt administrate la nivel federal.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Federal Constitution of the United Mexican States” (PDF). Supreme Court of Mexico. p. 113. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  2. 1 2 Censo 2010
  3. ↑ „Conmemora la Secretaría de Cultura el 185 Aniversario del Decreto de Creación del Distrito Federal”. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. ↑ „INEGI”. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ „Calendario de Eventos Cívicos - Febrero”. Arhivat din original la . Accesat în .
  6. ↑ „Transformación Política de Territorio Norte de la Baja California a Estado 29”. Arhivat din original la . Accesat în .
  7. ↑ „Secretaria de Educación Publica”.
  8. ↑ „Secretaria de Educación Publica”. Arhivat din original la . Accesat în .
  9. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 „Las Diputaciones Provinciales” (PDF) (în Spanish). p. 15.
  10. ↑ „Portal Ciudadano de Baja California”. Arhivat din original la . Accesat în .
  11. ↑ „Universidad de Colima”. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. ↑ „Erección del Estado de Guerrero”.
  13. ↑ „Congreso del Estado Libre y Soberano de Hidalgo”. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. ↑ „Enciclopedia de los Municipios de México”. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. ↑ „Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
  16. ↑ „Gobierno del Estado de Quintana Roo”. Arhivat din original la . Accesat în .
  17. ↑ „500 años de México en documentos”.
  18. ↑ „Portal Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
  19. ↑ „La historia de la República de Yucatán”. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ „República de Río Grande, el País que no pudo ser” (în Spanish). Arhivat din original la . Accesat în .
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organizarea_administrativă_a_Mexicului&oldid=16972797