Stadion (unitate de măsură)
Un stadion (greacă: στάδιον ;[1] latină stadium), cunoscut, de asemenea, românizat ca stadie (plural: stadii), a fost o veche unitate de lungime grecească, determinată în funcție de lungimea tipică a unui stadion pentru sport din acel timp. Potrivit lui Herodot, un stadion era egal cu 600 de picioare grecești (pous). Cu toate acestea, lungimea piciorului a variat în diferite părți ale lumii grecești, iar lungimea stadionului a fost subiectul discuțiilor și ipotezelor timp de sute de ani.[2][3] Diverse ipotetice lungimi echivalente au fost propuse, iar unele au fost acceptate.[4] Printre acestea sunt:
| Numele sadionului |
Lungime (aproximativă) | Descriere | Propus de |
|---|---|---|---|
| Itinerar | 157 m | utilizat în măsurarea distanțelor de călătorie.[5] | Jean-Antoine Letronne(en), 1816[2] |
| Olimpic | 176 m | 600 x 294 mm | Carl Ferdinand Friedrich Lehmann-Haupt(en), 1929[4][6] |
| Ptolemeic[7] sau atic | 185 m | 600 x 308 mm | Otto Cuntz(en), 1923;[4][7] D. R. Dicks, 1960[3][8] |
| Babilonian - persan | 196 m | 600 × 327 mm | Lehmann-Haupt, 1929[4][6] |
| Fenician - egiptean | 209 m | 600 x 349 mm | Lehmann-Haupt, 1929[4][6] |
O determinare empirică a lungimii stadionului a fost făcută de către Lev Vasilievici Firsov(en), care a comparat 81 de distanțe menționate de Eratostene și Strabon cu linia dreaptă măsurată pe distanțele respective prin metode moderne și o medie a rezultatelor. El a obținut un rezultat de aproximativ 157,7 m.[2]
Valoarea stadionului care este folosită poate afecta interpretarea textelor antice. De exemplu, o eroare în calculul circumferinței Pământului de către Eratostene[9] sau Poseidonios este dependentă de tipul și măsura stadionului care este ales pentru a fi aproximat calculul.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Unități de măsură vechi#Grecia Antică
- Unități de măsură în Egiptul Antic
- Unități de măsură în Roma Antică
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ en Στάδιον, Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, on Perseus
- ^ a b c en Donald Engels (1985). The Length of Eratosthenes' Stade. American Journal of Philology 106 (3): 298–311. doi:10.2307/295030 (necesită abonare).
- ^ a b en J. L. Berggren, Alexander Jones (2000). Ptolemy's Geography: An Annotated Translation of the Theoretical Chapters. Princeton: Princeton University Press. ISBN 9780691010427.
- ^ a b c d e en Edward Gulbekian (1987). The Origin and Value of the Stadion Unit used by Eratosthenes in the Third Century BC. Archive for History of Exact Sciences 37 (4): 359–363. doi:10.1007/BF00417008. (necesită abonare).
- ^ en Hoyle, Fred Astronomy, Rathbone Books Limited, London 1962 LC 62-14108
- ^ a b c en C.F. Lehmann-Haupt (1929) "Stadion"; in August Friedrich von Pauly (ed.), Paulys Real-Encyclopädie der classischen Altertumswissenschaft. Stuttgart: Metzler; cited in: Edward Gulbekian (1987). The Origin and Value of the Stadion Unit used by Eratosthenes in the Third Century BC. Archive for History of Exact Sciences 37 (4): 359–363. doi:10.1007/BF00417008. (necesită abonare).
- ^ a b de Otto Cuntz (1923). Die Geographie des Ptolemaeus: Galliae, Germania, Raetia, Noricum, Pannoniae, Illyricum, Italia. Berlin: Weidmann. Cited by: Edward Gulbekian (1987). The Origin and Value of the Stadion Unit used by Eratosthenes in the Third Century BC. Archive for History of Exact Sciences 37 (4): 359–363. doi:10.1007/BF00417008. (necesită abonare).
- ^ en D.R. Dicks (1960). The Geographical Fragments of Hipparchus. Edited with an Introduction and Commentary. London: Athlone Press. Cited in: J. L. Berggren, Alexander Jones (2000). Ptolemy's Geography: An Annotated Translation of the Theoretical Chapters. Princeton: Princeton University Press. ISBN 9780691010427.
- ^ en Walkup, Newlyn (). „Eratosthenes and the Mystery of the Stades”. The MAA Mathematical Sciences Digital Library. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru
|nume=și|last=(ajutor); Mai multe valori specificate pentru|lucrare=și|work=(ajutor)
