Sari la conținut

Soteriologie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
«De ce Dumnezeu s-a făcut om?», chestiunea soteriologică creştină.

Soteriologia (din greacă sotêria, „mântuire”, și logos, „cuvânt”, „discurs”) este un domeniu al teologiei, parte a dogmaticii. Soteriologia se ocupă cu studiul mântuirii (salvării) omului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Episcopul Atanasie cel Mare (295-373), în perioada în care extinderea arianismului a cerut un răspuns sistematic al adevărului de credință, a tratat subiectul Întrupării lui Dumnezeu, axându-se pe îndumnezeirea omului ca rezultat al întrupării lui Dumnezeu.

Ulterior s-a conturat învățătura conform căreia mântuirea omului nu este posibilă în afara Bisericii. Unul din reprezentanții acestei învățături a fost episcopul Ciprian de Cartagina.

În evul mediu latin unul din teoreticienii soteriologiei a fost Anselm de Canterbury. Soteriologia a mai fost dezvoltată de Toma de Aquino, apoi de Martin Luther.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mysterium Salutis, monografie omagială pentru Hans Urs von Balthasar la împlinirea vârstei de 60 de ani, 5 volume, Köln 1965.