Sinestezie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sinestezie (dezambiguizare).
Nu confundați cu Synthesia.
Sinestezie (eng, Synesthesia)
Synæsthesia, synaesthesia
Iată una din posibilele variante ale modului în care o persoană cu condiția de sinestezie ar putea percepe litere și cifre.
Cei mai mulți sinestezi percep semnele respective foarte asemănător cu felul în care le percepe majoritatea oamenilor (în exact culorile care sunt afișate), dar pot percepe culorile printr-o anumită asociere sau evocare.
SpecialitatePsihiatrie, neurologie, medicină
Clasificare și resurse externe
ICD-11  Modificați la Wikidata
OMIM612759
MeSH IDC562460[1]  Modificați la Wikidata

Sinestezia este o experiență de percepție. Termenul și conceptul originează în psihologie, neurologie și medicină generală, fiind un fenomen sau o condiție, ce apare la nivelul organelor de simț umane, și care constă în fenomenul perceptiv prin care stimularea unei căi senzoriale sau cognitive duce la experiențe involuntare într-o a doua (și sau chiar a treia) cale senzorială sau cognitivă.[2][3]

Oamenii care raportează o istorie, mai mult sau mai puțin constantă, de-a lungul vieții lor, de astfel de experiențe de interconectare senzorială, sunt cunoscuți ca sinestezi. Conștientizarea percepțiilor sinestezice variază de la persoană la persoană.[4]

Folosirea termenului de sinestezie în literatură (vezi, sinestezie (procedeu literar)) este inspirată din fenomenul similar, termen folosit în psihologie, neurologie și medicină generală, și se referă la o modalitate literară menită de a crea experiențe de percepție de tip estetic simbolist prin „manipularea” vocalelor și consoanelor.[5].

Tipuri de sinestezie[modificare | modificare sursă]

Cele mai frecvent cunoscute și analizate cazuri de diferite sorturi de sinestezie sunt prezentate mai jos, pe scurt.

Cromostezia[modificare | modificare sursă]

O formă relativ comună de sinestezie este asocierea sunetelor cu culori. Pentru unii dintre sinestezi, sunetele foarte obișnuite ale unei zile, așa cum sunt deschiderea și închiderea ușilor, oameni stând la masă și mâncând, sunetele unei străzi, și altele, pot declanșa viziunea unor anumite culori, diferit asociate cu acțiunea întreprinsă. Pentru alții, culorile sunt declanșate atunci când diferite instrumente sau cântăreți interpretează melodii sau doar emit note muzicale. Oamenii, care au condiția sinesteziei lor legată de muzică, au auz muzical de cea mai bună calitate, indiferent dacă sunt muzicieni sau nu, datorită abilitații lor de a asocia de a auzi și asocia instantaneu o notă muzicală anume cu o culoare sau nuanță foarte precisă.[6]

Culorile declanșate de anumite sunete, precum și toate experiențele sinestezice vizuale sunt cunoscute ca fotisme (îm engleză, photisms).

Semne și simptome[modificare | modificare sursă]

Anumite persoane sinestezice explică adesea faptul că nu erau conștiente de experiențele lor senzoriale, până nu realizeaseră că alții nu aveau astfel de experiențe, în timp ce alte persoane simțeau că ar fi trebuit ca să nu relateze altora experiențele lor, considerând câ ar trebui considerate secretul personal, de-a lungul întregii lor vieți.[7] Amestecul de automatism și de inefabil al experiențelor sinestezice sugerează puternic că asocierea acestor trăiri este dincolo de ordinar. Natura consistentă, dar involuntară a fenomenologiei definește sinestezia ca o experiență cât se poate de reală. Majoritatea sinestezilor indică că experiențele lor, de această natură, sunt fie relativ neutre sau plăcute. În rare cazuri, unii sinestezi afirmă că experiențele lor se manifestă ca o supra utilizare a simțurilor. [8] [9]

Deși adesea, în cultura populară, sinestezia este prezentată stereotipic ca o condiție medicală sau ca o alterare neurologică, mulți dintre sinestezi nu percep condiția lor ca ceva diferit sau chiar ca un handicap. Dimpotrivă, unii dintre aceștia prezintă condiția ca un plus, ca pe ceva special, de care nu ar vrea să se lipsească. Mulți dintre sinestezi devin conștienți de modul lor diferit de percepție încă din copilărie. Alții au învățat cum să folosească creativ abilitatea aceasta în viața de zi cu zi. Foarte frecvent, sinestezii folosesc abilitatea lor specială în memorarea numelor, adreselor, numerelor de telefon, calcule mentale, dar și în activități creative complexe, precum sunt artele vizuale, muzică, teatru.[7]

Datorită varietății individuale umane și a definirii sinesteziei într-un sens relativ larg, experiențele individuale pot varia extrem de mult, în moduri foarte diferite. Acest tip de variabilitate foarte mare fusese una din primele remarci profesionale referitoare la fenomen la începuturile cercetării sale.[10] Spre exemplificare, în sinestezia de tip lingvistic orientată (vezi Personificarea lingvistică ordonată), unii dintre sinestezi indică vocalele ca fiind mai intens colorate, iar alții indică consoanele ca fiind astfel. Rapoartele personale, interviurile, notele autobiografice ale sinestezilor demonstrează o largă varietate de tipuri și sub-tipuri sinestezice, conștientizarea perceperii diferențelor și a discrepanțelor între sinestezi și non-sinestezi, precum și felul în care sinestezia poate fi utilizată la locul de muncă, în procesul de creație și în viața zilnică.[7][11]

Mecanism[modificare | modificare sursă]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie (în limba engleză)[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29sonu[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29sonu (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ en Dictionary.com article for synaesthesia, accessed 2022-02-19
  3. ^ en https://www.sussex.ac.uk/synaesthesia/topics accessed 2022-02-19
  4. ^ en Internet Encyclopedia of Philosophy pe website-ul University of Tennessee at Martin —accesat la 2022-02-19
  5. ^ Ion Pachia Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației ..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003, pp. 400
  6. ^ en „Absolute Pitch and Synesthesia | The Feinstein Institute for Medical Research”. The Feinstein Institute for Medical Research (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ a b c en van Campen C (). The Hidden Sense: Synesthesia in Art and ScienceNecesită înregistrare gratuită. Cambridge, Massachusetts: MIT Press. ISBN 978-0-262-22081-1. OCLC 80179991. [necesită pagina]
  8. ^ en Sagiv N, Robertson LC (2005). Synesthesia: perspectives from cognitive neuroscience. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-516623-1. OCLC 53020292.
  9. ^ en van Campen C (2007). The Hidden Sense: Synesthesia in Art and Science. Cambridge, Massachusetts: MIT Press. ISBN 978-0-262-22081-1. OCLC 80179991
  10. ^ fr Flournoy T (). Des phénomènes de synopsie (Audition colorée). Adamant Media Corporation. ISBN 978-0-543-94462-7. [necesită pagina]
  11. ^ de[referință neconformată] Dittmar A, ed. (). Synästhesien. Roter Faden durchs Leben? [Synesthesia. A red thread through life?] (în German). Essen: Verlag Die Blaue Eule. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikţionar
Caută „synaesthesia” în Wikționar, dicționarul liber.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sinestezia
Clasificare
Resurse externe