Siegfried de Merseburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Siegfried (d. 3 decembrie 937) a fost conte și markgraf de Merseburg de la o dată rămasă necunoscută de dinainte de 934 până la moarte. El nu figurează sub titlul de markgraf în chartele și diplomele regale contemporane, drept pentru care acest titlu nu a fost niciodată oficial.

Siegfried a fost probabil fiul contelui Thietmar de Merseburg, tutorele regelui Germaniei Henric I "Păsărarul". El a fost numit procurator în Ducatul de Saxonia în 936. Noul rege, Otto I "cel Mare" l-a plasat pe fratele său mai mic, Henric sub "custodia protectivă" a lui Siegfried (altfel spus, Henric a fost arestat în Bavaria) pe parcursul festivităților de încoronare a sa ca rege al Germaniei.[1] În acea vreme, Siegfried era considerat ca fiind "al doilea om după rege", potrivit cronicarului Widukind de Corvey.[2]

Atunci când Siegfried a murit, marca sa a constituit obiect de dispută între Thankmar, văr al său (pe linie maternă) și frate al regelui Otto, și Gero, propriul său frate și preferatul regelui.[3]

Prima soție a lui Siegfried a fost Ermenburga (Irminburga), fiică a lui Otto I de Saxonia. A doua sa căsătorie a fost cu Guthia (Guhtiu) în 936, care, odată devenită văduvă, a fost fondatoare și prima abatesă de Gröningen.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Timothy Reuter, Germany in the Early Middle Ages 800–1056, New York, Longman, 1991.
  • John W. Bernhardt, Itinerant Kingship and Royal Monasteries in Early Medieval Germany, c. 936–1075, Cambridge, Cambridge University Press, 1993.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ John Bernhardt, Itinerant Kingship, p. 6.
  2. ^ T. Reuter, Germany in the Early Middle Ages, p. 153.
  3. ^ J. Bernhardt, p. 18.