Sciuride

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sciuride
Fosilă: Eocen superior—prezent
Sciuridae.jpg
Reprezentanți ai familiei Sciuridae
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Subclasă: Theria
Infraclasă: Placentalia
Ordin: Rodentia
Subordin: Sciuromorpha
Familie: Sciuridae
Fischer de Waldheim, 1817
Subfamilii și triburi

Sciuridele (Sciuridae) sunt o familie de rozătoare arboricole, ca veverițele (Sciurus), și terestre, ca marmotele (Marmota) și popândăii (Spermophilus). Ele au clavicula bine dezvoltată, tibia și peroneul incomplet sudate, picioarele anterioare tetradactile (mai rar pentadactile), cele posterioare pentadactile, blana deasă, coada lungă și stufoasă, urechile relativ mari. Formula dentară 1•0•1-2•3/1•0•1•3 x 2 = 20-22. Familia este răspândită pe toate continentele cu excepția Australiei, Madagascarului și a părții sudice a Americii de Sud.

Familia[modificare | modificare sursă]

Familia Sciuridae aparține ordinului Rodentia și cuprinde rozătoare mici sau mijlocii. Această mare familie include veverița de copac, veverița terestră, marmota, veverița zburătoare, popândău și câinele de preerie (Cynomys). Veverițele sunt indigene în America, Eurasia și Africa și au fost introduse de om în Australia. Veverițele au apărut în Eocen, aproximativ 40 milioane ani în urmă. Veverițele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte și cu rozătoarele Dormice.

Specii[modificare | modificare sursă]

Cea mai răspândită specie, veverița gri, este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). Cântărește aproximativ o jumătate de kilogram. Principala hrană a veveriței constă în: alune, nuci, semințe, sâmburi și fructe de pădure. Trăiește aproximativ 6 ani.

Veverița roșcată (Sciurus vulgaris), are în jur de 20 - 25 de centimetri. Blana veveriței roșcate este în nuanțe de la cărămiziu la negru-roșcat, burta este albă și are o coada lungă. Această specie de veveriță se găsește și în România. Hrana principală este alcătuită din semințe și conuri de pin sau de brad.

Veverița dungată (Tamias striatus), trăiește în America de Nord.

Cea mai mică specie de veveriță cunoscută trăiește în sud-estul Nigeriei, în Camerun și Gabon. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri.

Ratufa (Ratufa indica), este cea mai mare specie de veveriță cunoscută. Corpul și coada împreună ajung până la 90 de centimetri. Aceste veverițe uriașe trăiesc în sud-estul Asiei și în câteva zone din Nepal.

Mod de trai[modificare | modificare sursă]

Veverițele nu trăiesc în grupuri, fiind animale singuratice. Numai în perioada împerecherii se apropie unul de altul. Puii de veveriță se nasc golași și orbi, având greutate între 30 și 50 de grame fiecare.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dumitru Murariu, Alexandrina Popescu, Fauna României. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 2 – Rodentia. Editura Academiei Române, București, 2001, 208 p.
  • Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
  • Victor Pop. Zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 2, Mamiferele. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1962, 207 p.
  • Ionel Pop, Vasile Homei. Mamifere din România. Volumul II. Editura Științifică. București, 1973
  • Mitică Georgescu. Mamiferele sălbatice din România. Editura Albatros. București, 1989

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Veverita roscata

Fotografii