Sava Caracaș
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Sava Caracaș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1890  Lețcani, România |
| Decedat | (55 de ani) Alba Iulia, Alba, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | ofițer |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gradul | general de brigadă |
| Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Mondial |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Ordinul „Coroana României” în grad de comandor[*] () Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer[*] () Ordinul Național „Steaua României” în grad de comandor[*] () |
Modifică date / text  | |
Vasile Sava Caracas (n. 1890, Lețcani, Iași, România – d. , Alba Iulia, Alba, România) a fost un general de brigadă român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.
A absolvit Școala de Ofițeri în 1912.[1]
A fost înaintat în 10 mai 1936 la gradul de colonel și în 24 ianuarie 1942 la gradul de general de brigadă.[2]
În 1938, colonelul Sava Caracaș îndeplinea funcția de prefect al județului Iași.
A îndeplinit funcțiile de șef de stat major al Regiunii 4 Militare (1941-1942), ofițer de stat major în Divizia 10 Infanterie (1942 - 24 martie 1942), apoi comandant al Diviziei 10 Infanterie (24 martie 1942 - 5 octombrie 1943). A fost trecut în rezervă în perioada 5 octombrie 1943 - 23 august 1944, fiind reactivat apoi în funcția de comandant al Diviziei 7 Infanterie Instrucție (23 august - 17 septembrie 1944), comandant al Diviziei 20 Infanterie Instrucție (15 octombrie - 1 decembrie 1944), apoi comandant al Etapei I (5 decembrie 1944 - 15 martie 1945). A murit în anul 1945, în spitalul din Alba Iulia.
A fost decorat la 23 decembrie 1943 cu Ordinul „Coroana României” cu spade în gradul de Comandor cu panglică de „Virtute Militară” „pentru fapte de arme săvârșite în războiul contra Rusiei Sovietice”.[3]
Decorații
[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Steaua României” în gradul de ofițer (8 iunie 1940)[4]
Ordinul „Coroana României” cu spade în gradul de Comandor cu panglică de „Virtute Militară” (23 decembrie 1943)[3]- Ordinul „Steaua României” cu spade în gradul de Comandor cu panglica de „Virtute Militară” (12 mai 1945)[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Tabel cuprinzând ofițerii generali, superiori și inferiori din activitate, admiși la înaintare pe anul 1942/943, afară de căpitanii, care sunt admiși pe anii 1941/942, nr. 98.601 din 17 februarie 1942, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 44 din 20 februarie 1942, partea I-a, p. 1.147.
- ^ Decretul Conducătorului Statului nr. 505 din 19 februarie 1942 pentru înaintări în Armata de Uscat, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 44 din 20 februarie 1942, partea I-a, p. 1.157.
- ^ a b Decretul Regal nr. 3.323 din 23 decembrie 1943 pentru conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 37 din 14 februarie 1944, partea I-a, p. 1.154.
- ^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.783.
- ^ Decretul Regal nr. 1.535 din 12 mai 1945 pentru conferiri de decorațiuni de război, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4.414.