Insula Sahalin
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Insula Sahalin | |
| Nume în limba locală: Сахалин | |
 | |
| Geografie | |
|---|---|
  | |
| Poziție | Orientul Îndepărtat Rus, Oceanul Pacific |
| Mare | Marea Japoniei North Pacific Ocean[*]  |
| Coordonate | 50°30′N 143°00′E / 50.5°N 143°E |
| Număr total de insule | 1 |
| Suprafață | 72.492 km² |
| Lungime | 950 km |
| Lățime | 160 km |
| Cel mai înalt punct | Lopatin (1.609 m) |
| Țară | |
| Rusia | |
| Cel mai mare oraș | Iujno-Sahalinsk (174.203) |
| Demografie | |
| Populație | 580.000 (2005) |
| Densitate | 8 loc/km² |
| Grupuri etnice | Ruși, coreeni, nivhi, oroci, evengi și iacuți |
Modifică date / text  | |
Sahalin (în rusă Сахалин) este o insulă situată în Nordul Oceanului Pacific, între 45°50' și 54°24' N, care aparține Rusiei și face parte din regiunea Sahalin. Aceasta este cea mai mare insulă a Rusiei, și este situată în imediata apropiere a coastei estice a Rusiei continentale și în nordul Japoniei. Sahalinul este scăldat de Marea Ohotsk și Marea Japoniei, și este despărțit de Asia continentală prin strâmtoarea Tătară și de insula Hokkaidō prin strâmtoarea La Pérouse.
În cursul secolelor al XIX-lea și al XX-lea insula Sahalin a fost revendicată atât de Rusia cât și de Japonia. Aceasta a dus la dispute între cele două țări, pentru control asupra insulei. Rusia a cucerit insula de la japonezi odată cu sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial.
Clima[modificare | modificare sursă]
| Parametri / Luni | I | II | III | IV | V | VI | VII | VIII | IX | X | XI | XII | An |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Temperatura maximă, ºС | 4,3 | 4,1 | 9,5 | 23,0 | 25,0 | 30,8 | 30,6 | 32,2 | 28,7 | 22,8 | 17,5 | 7,4 | 32,2 |
| Maxima zilnică medie, ºС | −5,7 | −5,5 | 0,4 | 6,2 | 12,1 | 18,3 | 21,1 | 23,6 | 20,0 | 12,7 | 3,7 | −3,1 | 8,8 |
| Temperatura medie, ºС | −11,2 | −10,9 | −4,9 | 1,7 | 7,2 | 12,4 | 16,5 | 17,6 | 13,6 | 6,6 | −0,8 | −8,6 | 3,3 |
| Minima zilnică medie, ºС | −15,7 | −16,6 | −9,6 | −2,7 | 2,1 | 8,3 | 12,2 | 15,0 | 9,1 | 1,8 | −4,6 | −11,7 | −1,0 |
| Temperatura minimă, ºС | −29,5 | −30,5 | −25,0 | −14,5 | −4,7 | −0,8 | 3,0 | 4,2 | −2,1 | −8,0 | −16,5 | −26,0 | −30,5 |
| Cantitatea de precipitații, mm | 60 | 61 | 53 | 61 | 70 | 76 | 90 | 101 | 99 | 90 | 81 | 81 | 938 |
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Islands by Land Area”. Island Directory. United Nations Environment Program. . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- C. H. Hawes, In the Uttermost East (London, 1903). (P. A. K.; J. T. BE.)
- A Journey to Sakhalin (1895), by Anton Cehov, including:
- Saghalien [or Sakhalin] Island (1891–1895)
- Across Siberia
- Sakhalin Unplugged (Yuzhno-Sakhalinsk, 2006) by Ajay Kamalakaran
- John J. Stephan, Sakhalin: a History. Oxford: Clarendon Press, 1971.
- Александров С. М. Остров Сахалин. — Moscova: Наука, 1973. — 183 с.
- Василевский А. А. Каменный век острова Сахалин. — Южно-Сахалинск: Сахалинское книжное издательство, 2008. — 411 с.
- Исаченко А. Г., Шляпников А. А. Сахалин // Природа мира: Ландшафты. — Moscova: Мысль, 1989. — 504 с.
- Южная часть Дальнего Востока. — Moscova: Наука, 1969. — 422 с.
- Атлас Сахалинской области. — Moscova: ГУГК при СМ СССР, 1967. — 135 с.
- Справочник по физической географии Сахалинской области / Сост. З. Н. Хоменко. — Южно-Сахалинск: Сахалинское книжное издательство, 2003. — 112 с.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Insula Sahalin- Map of the Sakhalin Hydrocarbon Region—at Blackbourn Geoconsulting
- TransGlobal Highway—Proposed Sakhalin-Hokkaidō Friendship Tunnel
- Steam and the Railways of Sakhalin
- Maps of Ezo, Sakhalin and Kuril Islands from 1854
La