Robert al II-lea de Dreux
Robert al II-lea de Dreux | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1154[1] |
Decedat | (64 de ani)[2] |
Înmormântat | abbatiale Saint-Yved de Braine[*] |
Părinți | Robert I de Dreux Agnès de Baudement[*] |
Frați și surori | Filip de Dreux Alix II of Dreux[*] Adèle of Dreux[*] Henri de Dreux[*] |
Căsătorit cu | Matilda of Burgundy[*] () Yolande de Coucy[*] (din ) |
Copii | Robert al III-lea de Dreux Pierre Ier de Bretagne[*] Filipa de Dreux[3] Henric de Dreux Jean de Dreux[*] Eleanor de Dreux[*][4] Alix de Dreux[*] Yolande de Dreux[*] Isabelle of Dreux[*] Agnes of Dreux[*] |
Ocupație | cruciat |
Limbi vorbite | limba franceză |
Modifică date / text |
Robert al II-lea de Dreux (n. 1154 – d. 28 decembrie 1218), conte de Dreux și de Braine, a fost cel mai mare fiu care a supraviețuit tatălui său, Robert I de Dreux, avut cu Agnes de Baudemont, contesă de Braine.[5]
Robert a participat la Cruciada a treia, fiind prezent Asediul Acrei din 1189-1191[6] și la bătălia de la Arsuf.
De asemenea, a fost participant activ la războiul desfășurat în Normandia împotriva regilor angevini ai Angliei dintre 1193 și 1204. Contele Robert a asediat castelul Nonancourt, apărat de regele Richard I al Angliei, însă a fost luat prizonier de englezi la sfârșitul anului 1193.[7]
Robert al II-lea a mai luat parte la Cruciada Albigensiană din anul 1210.
Mai tîrziu, în 1214, a luptat alături de regele Filip August al Franței la bătălia de la Bouvines, împotriva împăratului Otto al IV-lea de Braunschweig și a contelui Ferdinand de Flandra.
Căsătorii și urmași
[modificare | modificare sursă]Prima sa căsătorie, cu Mahaut de Burgundia (n. 1150–d. 1192) a avut loc în 1178 și s-a încheiat cu separarea celor doi în 1181, fără să fi rezultat copii. Motivul divorțului l-a constituit consanguinitatea, dat fiind că atât Mahaut cât și Robert erau amândoi stră-strănepoți ai contelui Guillaume I de Burgundia și ai soției acestuia Ștefaneta și amândoi erau descendenți capețieni ai regelui Robert al II-lea al Franței.[8]
Al doilea mariaj al lui Robert a fost cu Iolanda de Coucy (n. 1164–d. 1222). Cei doi au avut următorii copii:[9]
- Robert (n. cca. 1185–d. 1234), conte de Dreux și Braine
- Petru (n. cca. 1190–d. 1250), duce de Bretania
- Henric (n. cca. 1193–d. 1240), arhiepiscop de Reims
- Ioan (n. cca. 1198–d. 1239), conte de Vienne și Mâcon
- Filipa (n. 1192–d. 1242), căsătorită cu Henric al II-lea, conte de Bar
- Alice, căsătorită cu Gauthier al IV-lea de Vienne, senior de Salins, apoi recăsătorită cu Renard al II-lea de Choiseul.[10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Henri II de Bar le Duc, Comte de Bar le Duc, The Peerage, accesat în
- ^ Robert II de Dreux et Braine, Genealogics
- ^ Genealogics
- ^ The Peerage
- ^ Gislebertus of Mons, Chronicle of Hainaut (trad. Laura Napran), Boydell Press, 2005, p. 110.
- ^ Robert Lawrence Nicholson, Joscelyn III and the fall of the crusader states 1134-1199, Brill, 1973, p. 184.
- ^ Daniel Power, The Norman Frontier in the Twelfth and Early Thirteenth Centuries, Cambridge University Press, 2008, p. 271.
- ^ Histoire des ducs de Bourgogne de la race Capétienne, Vol. 3 (ed. Ernest Petit), 1889, p. 32.
- ^ Mémoires de la Société des lettres, sciences et arts de Bar-le-Duc, Vol. 2, Ed. Société des lettres, sciences et arts de Bar-le-Duc, 1903, p. 236.
- ^ Theodore Evergates, Aristocratic women in medieval France, University of Pennsylvania Press, 1999, p. 102.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Theodore Evergates, Aristocratic women in medieval France, University of Pennsylvania Press, 1999.
- Gislebertus of Mons, Chronicle of Hainaut (trad. Laura Napran), Boydell Press, 2005.
- Histoire des ducs de Bourgogne de la race Capétienne, Vol. 3 (ed. Ernest Petit), Imprimerie Darantiere, 1889.
- Mémoires de la Société des lettres, sciences et arts de Bar-le-Duc, Vol. 2, Ed. Société des lettres, sciences et arts de Bar-le-Duc, Contant Laguerre Imprimeur Editeur, 1903.
- Robert Lawrence Nicholson, Joscelyn III and the fall of the crusader states 1134-1199, Brill, 1973.