Ferdinand de Flandra
| Ferdinand de Flandra | |
.png) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Coimbra, Districtul Coimbra, Portugalia |
| Decedat | (45 de ani) Noyon, Picardia(d), Franța |
| Înmormântat | cathédrale Notre-Dame de Noyon[*] |
| Părinți | Sancho I al Portugaliei Dulce de Aragão[*] |
| Frați și surori | Berengaria a Portugaliei Sancha de Portugal[*] Branca de Portugal[*] Teresa Sánchez de Portugal[*] Beata Mafalda de Portugal[*] Afonso al II-lea al Portugaliei Pedro de Portugal[*] Constance of Portugal I[*] Raymond of Portugal[*] Pedro Moniz[*] Teresa Sanches de Portugal[*] Rodrigo Sanches[*] Gil Sanches de Portugal[*] Martim Sanches[*] Urraca Sanches de Portugal[*] Constança Sanches[*] |
| Căsătorit cu | Ioana de Flandra (–)[1] |
| Religie | creștinism |
| Ocupație | politician |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Principe |
| Familie nobiliară | Dinastia de Borgonha[*] |
Modifică date / text  | |
Ferdinand de Portugalia (n. Coimbra, 24 martie 1188 – d. Noyon, 27 iulie 1233) a fost conte-consort de Flandra.
Ferdinand a fost un infante portughez, al patrulea fiu al regelui Sancho I al Portugaliei cu Dulce de Aragon.
El a devenit conte de Flandra prin căsătoria cu contesa Ioana de Flandra, fiica mai mare a contelui Balduin al IX-lea, căsătorie ce a avut loc în ianuarie 1212 la Paris.
Aflați în drum spre Flandra, tinerii căsătoriți au fost capturați de către vărul Ioanei, Ludovic (viitorul rege Ludovic al VIII-lea al Franței, fiul mai mare al regelui Filip August al Franței cu mătușa Ioanei, Isabelle de Hainaut. Scopul lui Ludovic era acela de a obține zestrea mamei sale, constând într-o parte consistentă a teritoriului flamand, inclusiv Artois, pe care tatăl Ioanei îl recuperase prin forța armelor după moartea Isabellei.
Eliberați după această concesiune făcută lui Ludovic, Ioana și Ferdinand s-au raliat la puțină vreme vechilor aliați ai Flandrei, regele Ioan al Angliei și împăratul Otto al IV-lea de Braunschweig, formând o puternică alianță împotriva Franței. Ei au fost înfrânți decisiv în bătălia de la Bouvines din iulie 1214, în cadrul căreia Ferdinand a fost luat prizonier.
Ferdinand va rămâne în mâinile francezilor vreme de 12 ani, timp în care Ioana a guvernat Flandra singură. A fost eliberat abia de către regenta Franței, Blanche a Castiliei, după urcarea pe tron a fiului acesteia, Ludovic al IX-lea.[2]
Ferdinand a încetat din viață la Noyon în 27 iulie 1233.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Ferdinand de Flandra”. The Peerage[*]. Accesat în .
- ^ Weiler Burton, Schofield and Stöber. p. 53. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Weiler, B, Burton, J, Schofield, P and Stöber, K (). Thirteenth century England: Proceedings of the Gregynog Conference, 2007. The Boydell Press.