Există 310 de rezervații ameri-indiene în Statele Unite, însemnând că nu toate cele 550 triburi recunoscute au o zonă recunoscută ca rezervație; dar unele dintre triburi au mai mult decât o rezervație, unele folosesc unele dintre rezervații în comun, iar alte triburi nu au niciuna. În plus, datorită structurării și întabulării foarte diferite în timp a diferitelor porțiuni de pământ, care permisese vinderea pământului din unele rezervații către persoane care nu sunt de origine ameri-indiană, unele rezervații sunt masiv fragmentate, prezentând bucăți de pământ care sunt deținute individual și colectiv tribal ca enclave sau exclave. Această fragmentare a zonelor imobiliare, care ar fi trebuit să fie continue, creează probleme foarte complicate de natură administrativă, juridică și organizatorică.[1]
Suprafața geografic ocupată de toate rezervațiile amerindiene este de 225,410 km² (sau 55.7 de milioane de acri), reprezentând circa 2,3 % din suprafața integrală a Statelor Unite, care este de 9.629.091 km² (sau 2.379.400.204 de acri).
Majoritatea rezervații indiene,ca rezervațiile indiene lagune din New Mexico (pictura 1943), sunt în partea de vest a Statele Unite, de multe ori în regiuni aride nepotrivite pentru agricultura.
În 1887, Congres a efectuat a efectuat o schimbare semnificativa în politica de rezervație Actul Dawes,sau actul de alocare generala (Indiviziune).
Proprietății financiare și de drept federal indiene
Actul de reorganizare indian din 1934, cunoscut ca Actul Howard Wheeler, a fost numit Afacere nouă indiană. A oferit noi drepturi pentru Americani nativi și a încurajat suveranitatea triburilor în gestionarea terenurilor.
J. P. Allen and E. Turner, Changing Faces, Changing Places: Mapping Southern Californians (Northridge, CA: The Center for Geographical Studies, California State University, Northridge, 2002).
George Pierre Castle and Robert L. Bee, eds., State and Reservation: New Perspectives on Federal Indian Policy (Tucson: University of Arizona Press, 1992)
Richmond L. Clow and Imre Sutton, eds., Trusteeship in Change: Toward Tribal Autonomy in Resource Management (Boulder: University Press of Colorado, 2001).
Wade Davies and Richmond L. Clow, American Indian Sovereignty and Law: An Annotated Bibliography (Lanham,MD: Scarecrow Press, 2009).
T. J. Ferguson and E. Richard Hart, A Zuni Atlas (Norman: University of Oklahoma Press, 1985)
David H. Getches, Charles F. Wilkinson, and Robert A. Williams, Cases and Materials on Federal Indian Law, 4th ed. (St. Paul: West Group, 1998).
Klaus Frantz, "Indian Reservations in the United States", Geography Research Paper 241 (Chicago: University of Chicago Press, 1999).
James M. Goodman, The Navajo Atlas: Environments, Resources, People, and History of the Diné Bikeyah (Norman: University of Oklahoma Press, 1982).
J. P. Kinney, A Continent Lost – A Civilization Won: Indian Land Tenure in America (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1937)
Francis Paul Prucha, Atlas of American Indian Affairs (Norman: University of Nebraska Press, 1990).
C. C. Royce, comp., Indian Land Cessions in the United States, 18th Annual Report, 1896–97, pt. 2 (Wash., D. C.: Bureau of American Ethnology; GPO 1899)
Imre Sutton, "Cartographic Review of Indian Land Tenure and Territoriality: A Schematic Approach", American Indian Culture and Research Journal, 26:2 (2002): 63–113..
Imre Sutton, Indian Land Tenure: Bibliographical Essays and a Guide to the Literature (NY: Clearwater Publ. 1975).
Imre Sutton, ed., "The Political Geography of Indian Country", American Indian Culture and Resource Journal, 15()2):1–169 (1991).
Imre Sutton, "Sovereign States and the Changing Definition of the Indian Reservation", Geographical Review, 66:3 (1976): 281–295.
Veronica E. Velarde Tiller, ed., Tiller’s Guide to Indian Country: Economic Profiles of American Indian Reservations (Albuquerque: BowArrow Pub., 1996/2005)
David J. Wishart and Oliver Froehling, "Land Ownership, Population and Jurisdiction: the Case of the 'Devils Lake Sioux Tribe v. North Dakota Public Service Commission'," American Indian Culture and Research Journal, 20(2): 33–58 (1996).
Laura Woodward-Ney, Mapping Identity: The Coeur d’Alene Indian Reservation, 1803–1902 (Boulder: University Press of Colorado, 2004)
.svg){kind=small}
.png)
.png)
