Rezervație amerindiană (Statele Unite ale Americii)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Hartă de rezervație în continentalul Statelor Unite
Tribal suveranitate: Harta Statelor Unite, cu terenuri non-rezervații subliniat.

O rezervație amerindiană, conform originalului Rezervația Amerindienilor este o zonă de pământ controlat, deținut și gospodărit de triburile nativ-americane sub auspiciile Biroului de afaceri indiene (în engleză, Bureau of Indian Affairs care este parte a Departamentului afacerilor interne a Statelor Unite ale Americii (în engleză, United States Department of the Interior).

Există 310 de rezervații ameri-indiene în Statele Unite, însemnând că nu toate cele 550 triburi recunoscute au o zonă recunoscută ca rezervație; dar unele dintre triburi au mai mult decât o rezervație, unele folosesc unele dintre rezervații în comun, iar alte triburi nu au niciuna. În plus, datorită structurării și întabulării foarte diferite în timp a diferitelor porțiuni de pământ, care permisese vinderea pământului din unele rezervații către persoane care nu sunt de origine ameri-indiană, unele rezervații sunt masiv fragmentate, prezentând bucăți de pământ care sunt deținute individual și colectiv tribal ca enclave sau exclave. Această fragmentare a zonelor imobiliare, care ar fi trebuit să fie continue, creează probleme foarte complicate de natură administrativă, juridică și organizatorică.[1]

Suprafața geografic ocupată de toate rezervațiile amerindiene este de 225,410 km² (sau 55.7 de milioane de acri), reprezentând circa 2,3 % din suprafața integrală a Statelor Unite, care este de 9.629.091 km² (sau 2.379.400.204 de acri).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Începuturi[modificare | modificare sursă]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Majoritatea rezervații indiene,ca rezervațiile indiene lagune din New Mexico (pictura 1943), sunt în partea de vest a Statele Unite, de multe ori în regiuni aride nepotrivite pentru agricultura.

În 1887, Congres a efectuat a efectuat o schimbare semnificativa în politica de rezervație Actul Dawes,sau actul de alocare generala (Indiviziune).

Proprietății financiare și de drept federal indiene[modificare | modificare sursă]

Afacere noua indiana[modificare | modificare sursă]

Actul de reorganizare indian din 1934, cunoscut ca Actul Howard Wheeler, a fost numit Afacere nouă indiană. A oferit noi drepturi pentru Americani nativi și a încurajat suveranitatea triburilor în gestionarea terenurilor.

Viață și cultură[modificare | modificare sursă]

Jocuri de noroc[modificare | modificare sursă]

Aplicarea legii[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sutton, 1991

Bibliografie (în întregime în engleză)[modificare | modificare sursă]

  • J. P. Allen and E. Turner, Changing Faces, Changing Places: Mapping Southern Californians (Northridge, CA: The Center for Geographical Studies, California State University, Northridge, 2002).
  • George Pierre Castle and Robert L. Bee, eds., State and Reservation: New Perspectives on Federal Indian Policy (Tucson: University of Arizona Press, 1992)
  • Richmond L. Clow and Imre Sutton, eds., Trusteeship in Change: Toward Tribal Autonomy in Resource Management (Boulder: University Press of Colorado, 2001).
  • Wade Davies and Richmond L. Clow, American Indian Sovereignty and Law: An Annotated Bibliography (Lanham,MD: Scarecrow Press, 2009).
  • T. J. Ferguson and E. Richard Hart, A Zuni Atlas (Norman: University of Oklahoma Press, 1985)
  • David H. Getches, Charles F. Wilkinson, and Robert A. Williams, Cases and Materials on Federal Indian Law, 4th ed. (St. Paul: West Group, 1998).
  • Klaus Frantz, "Indian Reservations in the United States", Geography Research Paper 241 (Chicago: University of Chicago Press, 1999).
  • James M. Goodman, The Navajo Atlas: Environments, Resources, People, and History of the Diné Bikeyah (Norman: University of Oklahoma Press, 1982).
  • J. P. Kinney, A Continent Lost – A Civilization Won: Indian Land Tenure in America (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1937)
  • Francis Paul Prucha, Atlas of American Indian Affairs (Norman: University of Nebraska Press, 1990).
  • C. C. Royce, comp., Indian Land Cessions in the United States, 18th Annual Report, 1896–97, pt. 2 (Wash., D. C.: Bureau of American Ethnology; GPO 1899)
  • Imre Sutton, "Cartographic Review of Indian Land Tenure and Territoriality: A Schematic Approach", American Indian Culture and Research Journal, 26:2 (2002): 63–113..
  • Imre Sutton, Indian Land Tenure: Bibliographical Essays and a Guide to the Literature (NY: Clearwater Publ. 1975).
  • Imre Sutton, ed., "The Political Geography of Indian Country", American Indian Culture and Resource Journal, 15()2):1–169 (1991).
  • Imre Sutton, "Sovereign States and the Changing Definition of the Indian Reservation", Geographical Review, 66:3 (1976): 281–295.
  • Veronica E. Velarde Tiller, ed., Tiller’s Guide to Indian Country: Economic Profiles of American Indian Reservations (Albuquerque: BowArrow Pub., 1996/2005)
  • David J. Wishart and Oliver Froehling, "Land Ownership, Population and Jurisdiction: the Case of the 'Devils Lake Sioux Tribe v. North Dakota Public Service Commission'," American Indian Culture and Research Journal, 20(2): 33–58 (1996).
  • Laura Woodward-Ney, Mapping Identity: The Coeur d’Alene Indian Reservation, 1803–1902 (Boulder: University Press of Colorado, 2004)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z