Rezervația naturală Cabac
Cabac | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Poziția | Raionul Nisporeni Republica Moldova |
---|---|
Coordonate | 47°11′04″N 28°08′37″E / 47.184581°N 28.143518°E |
Suprafață | 24,7 ha |
Modifică date / text |
Cabac este o rezervație naturală silvică în raionul Nisporeni, Republica Moldova. Este amplasată la nord de satul Vulcănești din raionul Nisporeni; conform amplasamentului forestier se află în Ocolul silvic Ciorești, Întreprinderea Silvică Nisporeni (subparcelele 3E, 3J, 4D, 9G, 10C, 13F și 14D).[1] Conform Legii ariilor naturale protejate de stat, are o suprafață de 24,7 ha și este administrată de Gospodăria Silvică de Stat Nisporeni.[2]
Caracteristici geografice
[modificare | modificare sursă]Rezervația se întinde pe câțiva versanți cu expoziție nordică și nord-estică și un versant cu expoziție vestică și înclinare de 10-25 grade. Altitudinea variază între 275 m și 375 m. Solul este brun de pădure.[1]
Diversitate floristică
[modificare | modificare sursă]Aria protejată este o suprafață de pădure cu arborete valoroase de fag (Fagus sylvatica),[1] atribuită la categoria ecosisteme forestiere de gorun, stejar pedunculat și fag din Centrul Moldovei.[3]
Arbori
[modificare | modificare sursă]Au fost identificate două categorii de arboreturi: natural fundamentale și parțial derivate. Ambele sunt de o productivitate mijlocie.[1]
Cele două arboreturi natural fundamentale, ambele de fag, cresc în subparcelele 13F și 14D, pe o suprafață totală de 7,3 ha (15,5% din suprafața ariei protejate). S-au format la o altitudine de 350-375 m pe versanți cu expoziție nordică și vestică. În 2007, vârsta lor era de 130 de ani și productivitatea constituia 259-288 m3/ha. Predomină fagul (Fagus sylvatica). Speciile însoțitoare sunt carpenul (Carpinus betulus), cireșul (Cerasus avium), paltinul-de-munte (Acer pseudoplatanus), paltinul-de-câmp (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior) și ulmul (Ulmus glabra). Sunt prezente și câteva exemplare de plop tremurător (Populus tremula).[1]
Arboreturile parțial derivate au fost evidențiate în 5 subparcele cu o suprafață totală de 39,7 ha ( 84,5% din suprafața totală a ariei protejate). Cota de participare a fagului variază de la 10% până la 50%. Cota de participare a altor specii – gorunul, carpenul, frasinul, cireșul – este neînsemnată. În parcela 4D este destul de mare cota de participare a paltinului.[1]
În total, au fost documentate 8 specii de arbori:[1]
Fagul fructifică relativ rar, cu toate acestea există puiet de 1-2 m în locurile cu consistența scăzută. A mai fost evidențiat puiet de carpen, frasin, tei, cireș, paltin-de-câmp și ulm.[1]
Arbuști
[modificare | modificare sursă]Stratul de arbuști este slab dezvoltat. Au fost înregistrate 8 specii, cu precădere în subparcela 13F, dar numai ca exemplare solitare, cu excepția a trei pâlcuri de soc (Sambucus nigra):[1]
Ierburi
[modificare | modificare sursă]Cele 47 de specii de plante ierboase care populează rezervația sunt:[1][4]
- Actaea spicata
- Aegopodium podagraria
- Ajuga reptans
- Alliaria petiolata
- Allium ursinum
- Anemonoides ranunculoides
- Arum orientale
- Asarum europaeum
- Brachipodium sylvaticum
- Campanula trachelium
- Carex brevicollis
- Carex pendula
- Carex pilosa
- Circea lutetiana
- Corydalis cava
- Corydalis solida
- Dentaria bulbifera
- Dryopteris filix mas
- Euphorbia amygdaloides
- Gagea lutea
- Gagea pusilla
- Galeobdolon luteum
- Galium apparine
- Galium odoratum
- Geranium pheum
- Geranium robertianum
- Geum urbanum
- Hedera helix
- Isopirum thalictroides
- Lathrea scuamaria
- Melica uniflora
- Mercurialis perenis
- Mycelis muralis
- Plantago lanceolata
- Polygonatum latifolium
- Polygonatum multiflorum
- Pulmonaria obscura
- Rumex sp.
- Sambucus ebulus
- Sanicula europaea
- Scilla bifolia
- Scrophularia nodosa
- Scutellaria altissima
- Stachys sylvatica
- Stellaria holostea
- Urtica dioica
- Viola reichenbachiana
Gradul de acoperire cu ierburi variază între 30-60%.[1] Cinci specii din cele enumerate sunt considerate plante rare: Actaea spicata, Arum orientale, Circea lutetiana, Dryopteris filix mas, Epipactis heleborine.[4]
Statut de protecție
[modificare | modificare sursă]Rezervația naturală Boguș este o suprafață reprezentativă de pădure de fag caracteristică pentru pădurile din Centrul Moldovei. După vârstă și parametrii biomorfologici ai fagului, dar și datorită peisajului caracteristic, este considerată o suprafață de pădure valoroasă. Conține câteva exemplare de fag de dimensiuni remarcabile.[4] Genofondul este constituit din 63 de specii de plante vasculare, dintre care 5 sunt specii rare.[1][4]
Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, care a atribuit zona la categoria rezervațiilor naturale.[4] Statutul de protecție a fost reconfirmat prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.[2] Deținătorul funciar este, conform Legii din 1998, Gospodăria Silvică de Stat Nisporeni.[2]
Arboretul este afectat în unele locuri. Sunt prezente specii ruderale. În unele locuri este posibilă regenerarea naturală a fagului, dar aceste oportunități nu sunt fructificate de managementul silvic.[4]
Pentru optimizarea conservării diversității vegetale, specialiștii recomandă limitarea accesului populației. Este înaintată de asemenea propunerea ca în suprafața protejată să fie incluse unele suprafețe forestiere adiacente.[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i j k l Postolache 2007, p. 27.
- ^ a b c „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Postolache, Gheorghe (). „Probleme actuale de optimizare a rețelei ariilor protejate pentru conservarea biodiversității în Republica Moldova”. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe biologice, chimice și agricole (4(289)).
- ^ a b c d e f g Postolache 2007, p. 28.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Postolache, Gheorghe; Postolache, Dragoș (iunie 2007). „Aria protejată „Cabac"” (PDF). Mediul Ambiant (3 (33)): 27-28. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de rezervația naturală Cabac la Wikimedia Commons
|