Revolta lui Bar Kohba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Revolta lui Bar Kohba
Parte a
Knesset Menorah P5200010 Bar Kochvah.JPG
Bar Kohba (imaginar), altorelief, parte din complexul sculptural „Menora” în fața Knessetului din Ierusalim
Informații generale
Perioadă 132 - 135/136
Locație provincia Iudeea
Rezultat Victorie decisivă romană. Romanii masacrează circa 600 000 de evrei și trimit în sclavie majoritatea populației evreiești rămasă în viață {Diaspora (exilul) evreilor}. Provincia Iudeea este redenumită Siria Palestina.
Beligeranți
Imperiul Roman Evreii din Iudeea
Conducători
Hadrian
Tineius Rufus
Sextus Julius Severus
Publicius Marcellus
T. Haterius Nepos
Q. Lollius Urbicus
Simon Bar Khoba
Akiva ben Joseph
Efective
Legiunea X Fretensis
Legiunea VI Ferrata
Legiunea III Gallicia
Legiunea III Cirenaica
Legiunea XXII Deiotariana
Legiunea X Gemina
Total: 60.000-120.000
200.000 de evrei
Pierderi
Pierderi mari
Legiunea XXII Deiotariana distrusă (conform lui Dio Cassius)
Legiunea IX Hispanica posibil distrusă.
580.000 evrei uciși (2/3 populație nebeligerantă), 50 de orașe fortificate și 985 de sate distruse (conform lui Dio Cassius[1]).

Revolta lui Bar Kohba a avut loc în Iudeea în perioada 132-135 d.H., fiind condusă de Shimon Bar Kohba.

Date istorice[modificare | modificare sursă]

Hadrian, împărat roman (76-138), bust.
Raby Akiba (Akiba ben Joseph), gravură ilustrativă în Hagada din Mantova, 1568.

După plecarea lui Hadrian din Iudeea, evreii și-au început rebeliunea pe scară largă[2]. Bar Kohba a bătut monede pe care scria ,,Libertate Israelului” și începuse să fie considerat Mesia cel așteptat al evreilor[3].

Succesul său inițial a fost considerabil, deoarece, pentru a-i învinge pe evrei Roma a pus în luptă inițial trei legiuni (aproximativ 50.000 de soldați) pentru a opri rebeliunea[4], dar după distrugerea Legiunei a XXII-ea Deioteriana, este posibil că romanii au antrenat în lupte și alte legiuni[5]. Printre legiunile care au participat la luptă se numără Legiunea VI Ferrata, Legiunea X Fretensis și Legiunea XXII Deioteriana. Legiunea XXII Deioteriana a fost probabil anihilată, deoarece nu există altă indicație a existenței acestei legiuni după acest război[5]. De asemenea, este posibil ca la acest război să fi participat și Legiunea III Cyrenaica, Legiunea III Gallica și Legiunea IV Scythica. Războiul a durat trei ani până în anul 135 d.H. Bătălia finală s-a dat la Betar, sediul general al lui Bar Kohba. După luptă aprigă, terminată într-o baie de sânge cu învingerea totală a răsculaților, luptatorii evrei au fost schingiuiți, crucificați, iar restul populației a fost trimisă în robie.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ fr Cassius, Dion: Histoire romaine, trad. Étienne Gros & V. Boissée, vol. I - X, Didot, Paris, 1845-1870
  2. ^ en Schoenberg, Shira: The Bar-Kokhba Revolt (132-135 C.E.), Jewish Virtual Library, http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Judaism/revolt1.html
  3. ^ en Schoenberg, Shira: The Bar-Kokhba Revolt (132-135 C.E.), op. cit.
  4. ^ en http://books.google.com/books?id=9LusFqJ0btkC&pg=PA86&dq=simon+bar+kochba&hl=en&ei=BK_yTP2GGtTS4gbNyZ3IAQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=9&ved=0CEoQ6AEwCA#v=onepage&q=simon%20bar%20kochba&f=false
  5. ^ a b http://www.livius.org/ja-jn/jewish_wars/jwar07.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • fr Histoire des Juifs, Troisième période, I - Chapitre III - Soulèvement des Judéens sous Trajan et Adrien.
  • de Von Schlatter, Adolf: Die Tage Trajans und Hadrians, Gütersloh, 1897.
  • fr Borghesi, Bartolomeo: Œuvres, i. 500.
  • de Graetz, Heinrich: Geschichte.
  • de Schürer, Emil: Geschichte.
  • ***: Prosopographia Imperii Romani, ii. 308, No. 325;
  • en Brett, Michael and Fentress, Elisabeth: The Berbers, ed. Blackwell, 1996. ISBN 978-0-631-20767-2
  • Feuchtwanger, Lion: Războiul evreilor („Der jüdische Krieg”), 1932, Editura Aurom 1992.
  • fr Yourcenar, Marguerite: Mémoires d'Hadrien, Éd. Plon, Paris, 1951.
  • en Wayne, H.: The Jesus Who Never Lived: Exposing False Christs and Finding the Real Jesus.
  • en Cassius Dio: Dio's Rome, Kessinger Publishing, 2004.

Surse externe[modificare | modificare sursă]

(132-135 C.E.), http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Judaism/revolt1.html Accesat: 10 mai 2013.

Vezi și[modificare | modificare sursă]