Relațiile dintre Rusia și Turcia
 |
|
 Rusia |
 Turcia |
Relațiile ruso-turce (în rusă Российско–турецкие отношения, în turcă Rusya–Türkiye ilișkileri) reprezintă relațiile externe bilaterale dintre Rusia și Turcia și dintre statele predecesoare ale acestora.
Relațiile diplomatice ruso-turce au fost stabilite în 1701, când la Constantinopol a fost deschisă o ambasadă rusă.
Conform datelor din 2015, Turcia este al cincilea partener comercial al Rusiei. În 2014, comerțul total dintre Turcia și Rusia s-a ridicat la aproape 44 miliarde $; Turcia depășind țări ca Belarus, Kazahstan și Ucraina.[1]
Turcia este cel mai mare cumpărător (după Germania) pentru gazul rusesc.
Potrivit unui sondaj BBC World Service poll din 2013, 30% dintre turci considera influența Rusiei ca fiind pozitivă, în timp ce 46% o consideră negativă.[2]
Relații timpurii. Războaiele ruso-turce
[modificare | modificare sursă]Relațiile Rusiei cu Turcia au devenit încordate încă de la începutul relațiilor bilaterale. Imperiul Otoman a susținut în mod repetat tătarii din Crimeea în campaniile împotriva Rusiei. În 1568 a început primul dintr-o serie de 13 războaie ruso-turce. 8 dintre ele s-au terminat cu victorie pentru Rusia.
Uniunea Sovietică și Turcia
[modificare | modificare sursă]După 1991
[modificare | modificare sursă]Din 1991, după dizolvarea Uniunii Sovietice relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit, mai ales după 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru al Turciei. Cu toate acestea, relațiile dintre cele două țări au devenit în general excesiv de tensionate,[3] mai ales după incidentul din noiembrie 2015 când un avion rusesc Suhoi Su-24 a fost doborât de un avion de luptă turc F-16 lângă granița siriano-turcă.
Doborârea avionului Suhoi Su-24
[modificare | modificare sursă]Un avion de luptă multirol F-16 Fighting Falcon aparținând Forțele Aeriene ale Turciei a doborât un bombardier rusesc Sukhoi Su-24M la 24 noiembrie 2015 lângă granița siriano-turcă după alte câteva incursiuni ruse, în octombrie 2015, în spațiul aerian turc. Ambasadorul turc la ONU, Halit Cevik, a afirmat că nu se cunoștea naționalitatea aeronavei în momentul în care s-a deschis focul. Reacțiile de după acest incident au inclus retorica dură a Rusiei și o încercare a NATO de a tempera situația. Drept răspuns, Rusia a desfășurat crucișătorul Moskva în largul coastei siriene și sisteme de apărare aeriană S-400 la baza sa aeriană din Khmeimim, Siria și a anunțat că "va distruge orice țintă care ar putea amenința avioanele sale de război". Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat, a declarat că Rusia are dreptul la un răspuns militar după doborârea aeronavei sale.
La 28 noiembrie 2015, Rusia a impus o serie de sancțiuni împotriva Turciei, printre care și un embargo asupra unor bunuri și interzicerea prelungirii contractelor de muncă ale turcilor care lucrează în Rusia.[4]
La 13 decembrie 2015, distrugătorul rus Smetlivy a tras focuri de avertisment către un pescador turc aflat în Marea Egee, lângă insula Lemnos.[5][6][7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Удар на $44 млрд: во сколько может обойтись конфликт России и Турции (în rusă), РБК
- ^ 2013 World Service Poll Arhivat în , la Wayback Machine. BBC
- ^ Paul J. Saunders (2014-11-15T00:03:44+0000), Russia, Turkey inch toward improved relations - Al-Monitor: Independent, trusted coverage of the Middle East (în engleză), www.al-monitor.com Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Andra Dolana - Reuters: Cum evoluează scandalul avionului rus doborât de Turcia Arhivat în , la Wayback Machine., RL.ro, 26 noiembrie 2015
- ^ Nou incident între Rusia și Turcia. O navă de război rusească a deschis focul spre un pescador turcesc, în Marea Egee, 13 decembrie 2015
- ^ Nou incident ruso-turc în Marea Egee
- ^ „Russia fires warning shot at Turkey boat in Aegean”. BBC. . Accesat în .