Sari la conținut

Rade de Lorient

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
rade de Lorient
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Morbihan
Franța
Coordonate48°N 3°W ({{PAGENAME}}) / 48°N 3°V
Cod Natura 2000FR5310094  Modificați la Wikidata

Rade de Lorient este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din Franța întinsă pe o suprafață de 485 ha, din care 57 % marine.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Rade de Lorient este situat la coordonatele 47°41′00″N 3°17′00″W / 47.68333°N 3.28333°V ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Rade de Lorient a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în baza directivei 79/409 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice pentru a proteja 88 de specii de animale.[2][3]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea atlantică, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[2] de păsări (88): pitulice de apă (Acrocephalus paludicola), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), alca (Alca torda), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), rață pitică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), gâscă cenușie (Anser anser), stârc cenușiu (Ardea cinerea), pietruș (Arenaria interpres), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), Aythya marila, buhai de baltă (Botaurus stellaris), Branta bernicla, Branta leucopsis, Bubulcus ibis, Bucephala clangula, Calidris alba, fugaci de țărm (Calidris alpina), Calidris canutus, fugaci roșcat (Calidris ferruginea), Calidris maritima, fugaci mic (Calidris minuta), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță neagră (Chlidonias niger), erete de stuf (Circus aeruginosus), lebădă de vară (Cygnus olor), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), șoim călător (Falco peregrinus), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mare (Gavia immer), cufundar mic (Gavia stellata), scoicar (Haematopus ostralegus), piciorong (Himantopus himantopus), Larus argentatus, pescăruș sur (Larus canus), pescăruș negricios (Larus fuscus), Larus marinus, pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), Larus michahellis, pescăruș mic (Larus minutus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mal nordic (Limosa lapponica), sitar de mâl (Limosa limosa), gușă albastră (Luscinia svecica), becațină mică (Lymnocryptes minimus), rață neagră (Melanitta nigra), Mergus serrator, gaia neagră (Milvus migrans), culic mare (Numenius arquata), Numenius phaeopus, Phalacrocorax aristotelis, cormoran mare (Phalacrocorax carbo), Phalacrocorax carbo sinensis, bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), ploier auriu (Pluvialis apricaria), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), corcodel-urechiat (Podiceps auritus), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), cresteț pestriț (Porzana porzana), cristei de baltă (Rallus aquaticus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), Rissa tridactyla, eider (Somateria mollissima), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră de mare (Sterna sandvicensis), silvie de tufiș (Sylvia undata), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), călifar alb (Tadorna tadorna), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), Uria aalge, nagâț (Vanellus vanellus)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 4 specii de păsări.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.legifrance.gouv.fr/eli/arrete/2019/12/10/TREL1921653A/jo/texte
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Rade de Lorient”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Rade de Lorient”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]