RMS Olympic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
RMS Olympic

RMS Olympic (sau SS Olympic) a fost prima din grupa de trei mari nave pachebot ale companiei White Star Line, care a inclus Titanic și Britannic. Spre deosebire de surorile ei, Olympic a avut o carieră lungă și glorioasă (1911-1935) și a fost singura care nu s-a scufundat.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

  • Deplasament: 45.342 tdw
  • Dimensiuni: 259.83 x 28.19m
  • Nr. de coșuri: 4
  • Nr. de catarge: 2
  • Viteza: 21 knots
  • Constructor: Harland and Wolff, Belfast
  • Data lansării la apă: 20 Octombrie 1910
  • Pasageri: 735 clasa 1, 674 clasa a 2-a, 1 026 clasa a 3-a

Istoria[modificare | modificare sursă]

Începutul[modificare | modificare sursă]

Bruce Ismay, patronul companiei White Star Line, și Lord Pirrie, patronul șantierului naval Harland and Wolff din Belfast, au proiectat o nouă clasă de vase "olimpice" care să le depășească pe cele ale companiei rivale Cunard, RMS Lusitania și RMS Mauretania în dimensiune și lux, dar nu și în viteză. Olympic a fost construit primul, urmat de Titanic și Britannic. Construcția navei a început în 1908 și a fost lansată în 1910. Pentru lansarea ei, care a avut loc în data de 20 octombrie 1910, chila sa a fost vopsită în alb din motive fotografice. Chila ei a fost revopsită după lansare. Călătoria sa inaugurală a avut loc pe data de 14 iunie 1911. În timpul acestei calatorii, Thomas Andrews, constructorul șef al șantierului naval, a fost prezent la bord. Nava avea o lungime de 268 de metri și o lățime de 28 de metri. Putea să atingă o viteză maximă de 43 de km/h având o putere de 50.000 de CP. Tonajul sâu era de 45.324 de tone. Olympic-ul consuma 650 de tone de cârbune pe zi, în comparație cu 1000 de tone consumate de Lusitania si Mauretania.

Incidentul „Hawke”[modificare | modificare sursă]

Pe data de 20 septembrie 1911, primul mare incident major al Olympicului a fost coliziunea cu nava de război britanică, HMS Hawke. Deși coliziunea a inundat două compartimente etanșe și a îndoit una din elice, Olympicul a fost capabil să se întoarca în port, la Southampton. Ca rezultat al incidentului, Marina Regală a dat vina pe Olympic, deoarece dimensiunea ei a creat un curent ce a atras nava Hawke. Căpitan pe Olympic în acest incident era Edward Smith, căpitan mai târziu pe nava Titanic. Un membru al echipajului, Violet Jessop nu numai că a supraviețuit coliziunii cu Hawke, dar a supraviețuit și scufundării navelor Titanic și Britannic în 1916.

Incidentul cu Hawke a fost un dezastru financiar pentru White Star Line. Olympicul a fost înapoiat la Belfast și, pentru a mări viteza reparațiilor, a trebuit amânată lansarea Titanicului pentru a putea adăuga noua elice. În februarie 1912, Olympic a pierdut o pala de la elice si a fost iarăși la șantier pentru reparații de urgență. Pentru a mări viteza de reparație, compania a trebuit să amâne călătoria inaugurală a Titanicului de pe 20 martie 1912 pentru 10 aprilie 1912.

Dezastrul Titanicului[modificare | modificare sursă]

În data de 14 aprilie 1912, Olympic a primit mesajul de ajutor din partea Titanicului, dar era prea departe pentru a putea asista. Asemenea Titanicului, Olympic nu a avut destule bărci de salvare. La întoarcerea în Anglia, Olympic a fost echipat cu mai multe bărci de salvare. Șase luni mai târziu, compania a anulat o cursă a pachebotului Olympic pentru a se putea întoarce la șantier pentru înălțarea compartimentelor etanșe și pentru adăugarea încă a unui strat de oțel în jurul chilei și, cel mai important, adăugarea unui număr de bărci de salvare suficient pentru toți pasagerii și echipaj. Cu toate aceste modificări, tonajul a ajuns la 46.439 de tone. În 1913, Olympic s-a întors în serviciu și a devenit cel mai mare vas din lume pâna la prima cursă a navei SS Imperator în iunie 1913.

Din seria
Vapoare

RMS Titanic 3.jpg

Cunard Line
RMS Lusitania, RMS Mauretania, RMS Aquitania, Queen Mary 2, Queen Elizabeth

White Star Line
Red Jacket, Blue Jacket, HMHS Britannic, RMS Titanic, RMS Olympic

Vase românești
SMR Durostor, Fregata Regele Ferdinand, Bricul Mircea, SMR Regele Carol I

Vase germane
Bismarck (navă de război), Cuirasatul Admiral Graf Spee, SMS Nassau

Vase japoneze
Portavionul japonez Shōkaku, Cuirasatul japonez Hiei


Primul război mondial[modificare | modificare sursă]

La începutul Primului Război Mondial, Olympic a rămas în serviciu ca și pachebot. La data de 27 octombrie, 1914 a primit ordin să salveze nava britanică de razboi, HMS Audacious. Olympic a luat la bord echipajul navei. Încercarile de salvare a navei au fost inutile, deoarece avariile erau foarte grave iar nava s-a scufundat.

În septembrie 1915, Olympic a fost transformata de Marina Regală în navă de transportat trupe. Înarmată, ea a transportat trupe militare în partea de est a Mării Mediterane. Din 1916 până în 1917, Olympic a fost însărcinată de Guvernul Canadian sa transporte trupe din Nova Scotia spre Marea Britanie. După ce Statele Unite au declarat război Germaniei, Olympic a transportat trupe din Statele Unite spre Marea Britanie.

Pe 12 mai, 1918, Olympic, sub comanda lui Bertram Fox Hayes, a reușit să scufunde submarinul german U-103, fiind singurul caz din timpul razboiului în care o navă de luptă este scufundată de una comercială.

În timpul razboiului, Olympic a reușit să transporte 201.000 de trupe, să consume 347.000 de tone de carbune și să parcurga în jur de 184.000 de mile.

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

După ce și-a încheiat serviciul de transportat trupe, Olympic s-a întors la Belfast pentru a se reechipa pentru serviciul comercial. Interiorul ei a fost modernizat iar cazanele au fost schimbate din propulsie pe cărbune în propulsie cu ulei.

După ce a ieșit de la echipare, Olympic avea un tonaj de 46.439 de tone, permițându-i să își recapete titlul de cea mai mare navă britanică (desi RMS Aquitania era putin mai lungă). În 1920 s-a întors în serviciul comercial, într-o călătorie din acel an transportând 2403 pasageri. Ulterior, i s-au alăturat RMS Majestic și RMS Homeric pentru un serviciu-expres din 1922, operând cu succes până la începutul Marii Crize Economice care i-au scăzut cererea.

Sfârșitul[modificare | modificare sursă]

După o noua reechipare l-a sfârșitul anului 1932, Olympic s-a intors în serviciu în martie 1933 "arătând ca nou". Motoarele lucrau la capacitate maximă și de multe ori a depășit viteza de 23 de noduri, deși era considerată o viteza mediocră pentru cursele transatlantice. Capacitățile de transport erau 618 la clasa I, 447 la clasa turistica și doar 382 la clasa a III-a după scăderea numărului imigranților. 1933 a fost cel mai rău an din istoria navei, transportând în total sub 10.000 de pasageri.

În 1934, compania White Star Line a fuzionat cu Cunard Line la insistențele Guvernului Britanic. Această fuziune au permis noi fonduri pentru terminarea navei RMS Queen Mary. Cunard White Star a început să retragă surplusul de tonaj, care includeau majoritatea vechilor nave White Star Line. Olympic a fost retrasă din serviciu în 1935 și a fost vânduta lui Sir John Jarvis pentru 100.000 de lire sterline pentru dezmembrare.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]