Rúben Amorim

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rúben Amorim
Informații generale
Nume complet Rúben Filipe Marques Amorim
Data nașterii (39 de ani)[1][2]
Locul nașterii Lisabona, Portugalia
Înălțime 180 cm
Greutate 73 kg
Post mijlocaș
Cluburi de seniori* Modificați la Wikidata
Ani Club Ap (G)
2003-2008  Belenenses 96 (4)
2008-2017  Benfica 95 (5)
2012-2013 Braga 31 (4)
2015  S.L. Benfica B⁠(d) 2 (0)
2015-2016 Al-Wakrah⁠(d) 14 (2)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
2003-2004  Portugalia U19[*] 13 (0)
2003  Portugalia U18[*] 3 (0)
2004-2005  Portugalia U20[*] 13 (0)
2005-2008  Portugalia U21[*] 10 (0)
2010-2014  Portugalia 14 (0)
Echipe antrenate Modificați la Wikidata
2018-2019  Casa Pia A.C.⁠(d)
2019  S.C. Braga B⁠(d)
2019-2020  Braga
2020-  Sporting
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Rúben Filipe Marques Amorim (n. , Lisabona, Portugalia) este un fotbalist portughez retras din activitate, care a jucat pe post de mijlocaș la echipe ca Benfica, Belenenses și Al-Wakrah⁠(d). Pe plan internațional, are prezențe la națională pentru Portugalia U20⁠(d), Portugalia U21⁠(d), Portugalia, Portugalia U18⁠(d) și Portugalia U19⁠(d). După încheierea carierei, a devenit antrenor, și antrenează Sporting Clube de Portugal.

Cariera de jucător[modificare | modificare sursă]

Rúben Amorim a început în echipa de tineret a clubului Benfica Lisabona, apoi a trecut apoi la echipele sub 17 și sub 19 ale CF Belenenses, clubul la care și-a început apoi cariera profesională.

În 2008, a revenit la Benfica Lisabona care l-a cumpărat în schimbul sumei de transfer de 900.000 de euro și a semnat un contract pe cinci ani. Doi ani mai târziu, avea să devină campion al Portugaliei cu Benfica.

A fost selecționat de Carlos Queiroz pentru a participa la Cupa Mondială din 2010 cu Portugalia, după retragerea lui Nani, jucătorul lui Manchester United fiind accidentat. El joacă un singur meci în turneul din Africa de Sud: primul meci din grupă împotriva Coastei de Fildeș (intrare în minutul 85 de joc), aceasta fiind prima sa prezență într-o competiție internațională majoră.

În ianuarie 2012, a fost împrumutat la Sporting Braga în urma unui conflict cu antrenorul său. În sezonul 2012-2013, a fost împrumutat din nou la Braga. Sezonul următor a marcat întoarcerea lui la Benfica Lisabona, unde antrenor devenise Jorge Jesus care l-a folosit tot mai des.

A fost convocat și pentru Cupa Mondială din 2014 din Brazilia, dar nu a jucat niciun meci.

Apoi a fost împrumutat din nou, dar acum în străinătate, în Qatar, unde a jucat pentru Al-Wakrah pentru un sezon, 2015–2016, și a revenit în țară la sfârșitul sezonului, la Benfica Lisabona unde și-a încheiat cariera în echipa B, în aprilie 2017.

Cariera de antrenor[modificare | modificare sursă]

Rúben Amorim își începe cariera de antrenor în sezonul 2018–2019, la Casa Pia Atlético Clube, de unde își dă demisia după 22 de meciuri pentru că Federația Portugheză de Fotbal a aplicat o sancțiune clubului, dar și lui pentru că a dat instrucțiuni jucătorilor săi de pe banca tehnică deși nu avea încă nivelul corespunzător, ceea ce a făcut ca clubul să piardă 6 puncte, sancțiune în urma căreia Casa Pia a coborât de pe locul 1 pe locul 3 în clasamentul Liga 3 (nivelul trei al fotbalului portughez).

La opt luni după ce a părăsit Casa Pia, Rúben Amorim a avut o scurtă perioadă la Centro Social e Desportivo de Câmara de Lobos, apoi a fost anunțat ca antrenor al SC Braga B unde a obținut 8 victorii în 11 meciuri.

Pe 23 decembrie 2019, Rúben Amorim a devenit antrenorul echipei mari la Sporting Braga, în locul lui Ricardo Sá Pinto, semnând un contract de doi ani și jumătate.

Cu echipa principală a jucat 13 meciuri și a câștigat 10. La debut a învins pe Belenenses cu 7–1, iar de atunci nu a mai fost învins în Prima Ligă , cu 10 victorii și un egal. Singurele înfrângeri au avut loc în optimile de finală ale Ligii Europa împotriva Glasgow Rangers (3-2 și 0-1). El a obținut două victorii împotriva FC Porto și Sporting CP și una împotriva Benficăi. A câștigat și o Cupă a Ligii în această perioadă.

Rezultatele sale la SC Braga au atras atenția lui Sporting CP care l-a angajat pe 4 martie 2020. Sporting a plătit clauza de reziliere a contractului său cu Braga, de zece milioane de euro. La Sporting a debutat cu Clube Desportivo das Aves cu o victorie cu 2-0.

A câștigat trei trofee cu Sporting: Cupa Ligii , campionatul Portugaliei, unde Sporting nu mai triumfase de 19 ani, din sezonul 2001-2002, precum și o Supercupă Cândido de Oliveira.

În sezonul 2021-2022, Sporting a ajuns în optimile de finală ale Ligii Campionilor, doar a doua oară în istoria clubului.

În ianuarie 2022, Amorim a câștigat a treia oară consecutiv Cupa Ligii, după o victorie cu 2–1 în fața Benficăi. Sporting a fost eliminată în optimile Champions League de Manchester City, 5–0 la general, iar în campionat a încheiat pe locul 2, fiind devansată de FC Porto.

În sezonul următor, Sporting a început în Liga Campionilor, dar a încheiat pe locul 3 în grupă și a căzut în Liga Europa unde a eliminat în optimi de finală pe Arsenal, însă a pierdut în sferturi contra lui Juventus Torino. În campionat, a ocupat locul 4.

Trofee câștigate[modificare | modificare sursă]

Ca jucător[modificare | modificare sursă]

Benfica

Braga

Ca antrenor[modificare | modificare sursă]

Braga

Sporting

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rúben Amorim, Transfermarkt, accesat în  
  2. ^ a b Ruben Amorim, As 
  3. ^ Cunha, Pedro Jorge (). „Benfica bicampeão: 28 com as faixas e dois à espera” [Benfica back-to-back champions: 28 with the sashes and two await] (în portugheză). Maisfutebol. Accesat în . 
  4. ^ Atkin, John (). „Spot-on Sevilla leave Benfica dreams in tatters”. UEFA. Accesat în . 
  5. ^ Cole, Richard (). „Late Ricardo Horta strike wins the Taça da Liga for Braga”. PortuGOAL. Accesat în . 
  6. ^ „Sporting é campeão de Portugal ao fim de 19 anos” [Sporting are champions of Portugal after 19 years] (în portugheză). UEFA. . Accesat în . 
  7. ^ Ribeiro, Patrick (). „Sporting battle their way to League Cup glory with victory over Braga”. PortuGOAL. Accesat în . 
  8. ^ Ribeiro, Patrick (). „Sporting defend their Taça da Liga title in second-half turnaround versus Benfica”. PortuGOAL. Accesat în . 
  9. ^ „Sporting CP win Supertaça with victory over SC Braga”. Sporting CP. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

National team data