Sari la conținut

Râul Trotuș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Râul Trotuş)
Râul Trotuș
—  Codul râului: XII-1.69  —

Râul Trotuș în apropiere de Onești, județul Bacău
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMunții Ciucului
EmisarSiret
Punct de vărsareAdjud, Județul Vrancea
Diferență de altitudine1150 m
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă162 km
Debit mediu35,2 m³/s
Debit maxim înregistrat2800 m³/s
Debit minim înregistrat1.24 m³/s
Date generale
Județe traversateHarghita,
Bacău,
Vrancea
LocalizareRomânia
Afluenți de stângaGârbea,
Valea Întunecoasă,
Antaloc,
Valea Rece,
Bolovăniș,
Tărhăuș,
Șanț,
Cuchiniș,
Brusturoasa,
Camenca,
Șugura,
Drăcoiu,
Agăș,
Seaca,
Ciungi,
Asău,
Urmeniș,
Plopul,
Larga,
Cucuieți,
Vâlcele,
Caraclău,
Tazlău,
Pârâul Mare,
Gârbova
Afluenți de dreaptaComiat,
Bothavaș,
Ugra,
Boroș,
Valea Capelei,
Aldămaș,
Popoiul,
Ciugheș,
Cotumba,
Grohotiș
Sulța,
Ciobănuș,
Supan,
Uz,
Dofteana,
Slănic,
Nicorești,
Oituz,
Cașin,
Găureana,
Gutinaș,
Bogdana,
Căiuțul Mic,
Căiuți,
Popeni,
Bilca,
Domoșița
Principalele localități traversateFăgețel,
Izvorul Trotușului, Comiat,
Lunca de Sus,
Păltiniș-Ciuc, Ghimeș-Făget,
Tărhăuși,
Palanca,
Agăș,
Lunca de Jos,
Comănești,
Târgu Ocna,
Onești,
Adjud

Trotușul (în maghiară Tatros) este un râu din estul României care izvorăște din Munții Ciucului și se varsă în râul Siret, traversând orașele Comănești, Dărmănești, Târgu Ocna, Onești din Județul Bacău și Adjud din Județul Vrancea. Are o lungime de 162 km.

Bazinul hidrografic al râului însumează o suprafață de 4456 km pătrați, ceea ce reprezintă 9,9 % din suprafața bazinului hidrografic al râului Siret. La vărsare, debitul mediu al râului este de 27 mc pe secundă.[1]

Cursul Trotușului

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Potrivit istoricului Laurențiu Rădvan, cel mai probabil numele vechiului oraș Trotuș și al râului provine de la numele etnic Tatars, dat mongolilor atât în spațiul locuit de români (tătari), cât și în cel de maghiari (tatár) și că nu are nicio legătură cu exploatarea sării.[2] Acesta a fost întâlnit sub formele Tataross și Tataruss în registrele de mărfuri din Brașov, unde Tatár-ós înseamnă „satul, drumul, râul etc. tătarilor”, de la maghiari provenind felul pronunției numelui, indiferent dacă este autohton sau străin.[3]

Nicolae Iorga a fost de acord că Totruș și Tatros par a însemna „râul tătăresc”, cu referire la tătari, sub conducerea cărora se afla viitorul teritoriu al Moldovei.[4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Bacău [1]
  • Újvari, Iosif - Geografia apelor României, Ed. Științifică, București, 1972
  • Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [2] Arhivat în , la Wayback Machine.

Hărți[modificare | modificare sursă]

Harta Iosefină cu râul Trotuș la intrarea în Principatul Moldovei
  • Harta Munții Ciucului [3]
  • Harta Munții Tarcău [4]
  • Harta Munții Nemira [5]
  • Harta județului Harghita [6]
  • Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management [7] Arhivat în , la Wayback Machine.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ecosistemul acvatic Trotuș”, p. 2
  2. ^ Rădvan, Laurențiu (), Orașele din Țările Române în Evul Mediu: sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, p. 587, ISBN 978-973-703-693-3 
  3. ^ Rădvan, Laurențiu (), Orașele din Țările Române în Evul Mediu: sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, p. 588, ISBN 978-973-703-693-3 
  4. ^ Nicolae Iorga, „Privilegiile Șangăilor de la Târgu-Ocna”, extras din „Analele Academiei Române, Seria II, Tom XXXVII, Memoriile Secțiunii Istorice”, Librăriile Socec & Comp. și Sfetea, București, 1915, p. 247

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Trotuș