Programul chinez de explorare lunară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Programul chinez
de explorare lunară
中国探月
ȚarăChina
OrganizațieCNSA
ScopMisiuni lunare robotizate
StatusÎn desfăurare
Durată2004 – prezent
Primul zborChang'e 1, 24 octombrie 2007
Ultimul zborChang'e 5, 23 noiembrie 2020
Realizări7
Eșecuri0
Loc lansare
  • Xichang
  • Wenchang
Vehicul
Vehicul fără echipajvehiculul orbital lunare,
landere, rovere și nave
spațiale de returnare a probelor
Lansatorrachete Long March

Programul chinezesc de explorare lunară (chineză: 中国探月; pinyin: Zhōngguó Tànyuè) denumit după numele zeiței chineze a Lunii Chang'e, constă într-o serie de misiuni lunare robotizate în curs de desfășurare de către Agenția Națională Spațială Chineză (CNSA). Programul cuprinde orbitatoare lunare, landere, rovere și nave spațiale de returnare a mostrelor, lansate cu ajutorul seriei de rachete Long March. Este posibil ca o componentă umană de aselenizare să fi fost adăugată la program, după ce China a anunțat public planurile de aselenizare cu echipaj până în anul 2030, în timpul unei conferințe din iulie 2023.[1]

Lansările și zborurile programului sunt monitorizate de un sistem de telemetrie, urmărire și comandă (TT&C), care utilizează antene radio de 50 de metri în Beijing și antene de 40 de metri în Kunming, Shanghai și Ürümqi pentru a forma o antenă VLBI de 3.000 de kilometri.[2][3]

Structura programului[modificare | modificare sursă]

Programul chinezesc de explorare lunară este împărțit în patru faze operaționale principale, fiecare misiune servind drept demonstrator tehnologic în vederea pregătirii misiunilor viitoare. Cooperarea internațională, sub forma diferitelor încărcături utile și a unei stații robotizate, se fce la invitația Chinei.[4]

Faza I (robotică): Misiuni orbitale[modificare | modificare sursă]

Prima fază a presupus lansarea a două nave orbitale lunare și este acum finalizată.

  • Chang'e 1, lansată la 24 octombrie 2007 la bordul unei rachete Long March 3A, a scanat întreaga Lună cu detalii fără precedent, generând o hartă 3D de înaltă definiție care va constitui o referință pentru viitoarele aterizări ușoare. De asemenea, sonda a cartografiat abundența și distribuția diferitelor elemente chimice de pe suprafața lunară, ca parte a unei evaluări a resurselor potențial utile.
  • Chang'e 2, lansată la 1 octombrie 2010 la bordul unei rachete Long March 3C, a ajuns pe Lună în mai puțin de 5 zile, față de 12 zile pentru Chang'e 1, și a cartografiat Luna cu și mai multe detalii. Apoi a părăsit orbita lunară și s-a îndreptat spre punctul Lagrange Pământ-Soare L2 pentru a testa rețeaua TT&C. În acest scop, a efectuat un survol al asteroidului 4179 Toutatis la 13 decembrie 2012, înainte de a se îndrepta spre spațiul cosmic pentru a testa în continuare rețeaua TT&C.

Faza II (robotică): Landere/rovere[modificare | modificare sursă]

Cea de-a doua fază este în curs de desfășurare și include nave spațiale capabile să aterizeze pe Lună și să desfășoare rovere lunare.

  • Chang'e 3, lansată la 2 decembrie 2013 la bordul unei rachete Long March 3B, a aterizat pe Lună la 14 decembrie 2013. Aceasta a transportat cu ea un rover lunar de 140 de kilograme numit Yutu, care a fost proiectat să exploreze o suprafață de 3 km2 în timpul unei misiuni de 3 luni. De asemenea, trebuia să efectueze observații în ultraviolet ale galaxiilor, nucleelor galactice active, stelelor variabile, binarelor, novae, quasarilor, precum și ale structurii și dinamicii plasmasferei terestre.
  • Chang'e 4 a fost lansată la 7 decembrie 2018. Programată inițial pentru 2015, a fost o soluție de rezervă pentru Chang'e 3. Cu toate acestea, ca urmare a succesului acestei misiuni, configurația lui Chang'e 4 a fost ajustată pentru următoarea misiune.[5] Aceasta a aterizat la 3 ianuarie 2019 în bazinul Polul Sud-Aitken, pe partea îndepărtată a Lunii, și a desfășurat roverul Yutu 2.[6]

Faza III (robotică): Returnare de eșantione[modificare | modificare sursă]

Cea de-a treia fază a inclus o misiune de returnare a unui eșantion lunar.

  • Chang'e 5-T1 a fost lansată la 23 octombrie 2014. Aceasta a fost concepută pentru a testa nava spațială de întoarcere lunară.
  • Chang'e 5 a fost lansată la 23 noiembrie 2020, a aterizat lângă Mons Rümker, pe Lună, la 1 decembrie 2020, și s-a întors pe Pământ la 16 decembrie 2020, cu aproximativ 1,7 kilograme de sol lunar.[7]

Faza IV (robotică): Stație de cercetare robotică lunară[modificare | modificare sursă]

Faza IV constă în dezvoltarea unei stații lunare autonome de cercetare în apropierea polului sud al Lunii.[4][8][9] Programul Faza IV a intrat în dezvoltare activă în 2023, în urma finalizării cu succes a celor trei faze anterioare.[10]

  • Chang'e 6, preconizată să fie lansată în mai 2024,[11][12][13] va cerceta topografia, compoziția și structura subsolului bazinului Polul Sud-Aitken. Misiunea va returna mostre pe Pământ.[14][15]
  • Chang'e 7, preconizată să fie lansată în 2026, este o misiune care va explora Polul Sud în căutare de resurse. Misiunea va include un orbitator, un modul de aterizare și o minisonda zburătoare.[16]
  • Chang'e 8, preconizată să fie lansată în 2028, va verifica tehnologiile de dezvoltare și utilizare a resurselor in situ.[16] Poate include un lander, un rover și un detector zburător,[8] precum și un experiment de imprimare 3D care utilizează utilizarea resurselor in situ (ISRU) pentru a testa construcția unei structuri.[4] Va transporta, de asemenea, un mic experiment de ecosistem sigilat.[8] Va testa tehnologia necesară pentru construirea unei baze științifice lunare.[17]

Lista misiunilor[modificare | modificare sursă]

Misiuni desfășurate[modificare | modificare sursă]

  Aterizare forțată planificată   Aterizare ușoară planificată

Misiune
 Dată
lansare
 Vehicul
lansare
 Dată inserție orbitală Dată aterizare Dată întoacere Note
 Status
Misiune
principală 		Misiune
extinsă
Faza 1
Chang'e 1 24 oct 2007 Long March 3A 7 nov 2007 1 mar 2009 - Orbitator lunar; prima misiune lunară chineză Succes -
Chang'e 2 1 oct 2010 Long March 3C 6 oct 2010 - - Orbitor lunar; în urma misiunii pe orbită lunară, a efectuat o misiune extinsă către 4179 Toutatis. Succes Succes
Faza 2
Chang'e 3 1 dec 2013 Long March 3B 6 dec 2013 14 dec 2013 - Lander și rover kubar; prima aterizare lunară chineză, a aterizat în Mare Imbrium împreună cu Yutu 1. Succes În desfășurare
Queqiao 1 20 mai 2018 Long March 4C 14 iun 2018 - - Satelit releu situat în punctul Pământ-Lună Lsub>2 pentru a permite comunicarea cu Chang'e 4 Succes În desfășurare
Chang'e 4 7 dec 2018 Long March 3B 12 dec 2018 3 ian 2019 - Lander și rover lunar; prima aterizare ușoară pe partea îndepărtată a Lunii, a aterizat în craterul Von Karman împreună cu Yutu-2. Succes În desfășurare
Faza 3
Chang'e 5-T1 23 oct 2014 Long March 3C 10 ian 2015 - 31 oct 2014 Testarea experimentală a tehnologiilor de testare a zborurilor înainte de prima întoarcere a eșantioanelor lunare; a testat capsula de întoarcere și tehnicile de rendezvous autonom pe orbita lunară și alte manevre. Succes În desfășurare
Chang'e 5 23 nov 2020 Long March 5 28 nov 2020 1 dec 2020 16 dec 2020 Orbitor lunar, lander și returnarea probelor; a aterizat lângă Mons Rümker și a returnat pe Pământ 1,731 kg de sol lunar. Modulul de serviciu a făcut o vizită la punctul Lagrange L1 și a efectuat, de asemenea, un survol lunar în misiune prelungită.[18] Succes În desfășurare

Misiuni viitoare[modificare | modificare sursă]

Misiune Dată lansare Vehicul lansare Tip misiune Note
Faza 4
Queqiao 2 martie 2024 Long March 8 Satelit releu lunar Satelit releu pentru a sprijini comunicațiile pentru viitoarele misiuni lunare.[11]
Chang'e 6 mai 2024 Long March 5 Returnarea probelor lunare Orbitator, lander, returnare probe lunare; programată să aterizeze în bazinul Polul Sud-Aitken de pe partea îndepărtată a Lunii.[12]
Chang'e 7 2026 Long March 5 Cercetarea suprafeței lunare Orbitor lunar, lander, rover și mini-sondă zburătoare; se așteaptă să efectueze o explorare în profunzime a polului sudic lunar pentru a căuta resurse.[16]
Chang'e 8 2028 Long March 5 Cercetarea suprafeței lunare Detaliile complete ale misiunii sunt momentan necunoscute; va testa tehnologiile ISRU și de imprimare 3D, înainte de o viitoare explorare a Lunii cu echipaj.[16]
Prima misiune lunară cu echipaj 2029-2030 Long March 10 Aterizare umană pe suprafața lunară 2 lansări cu ajutorul Long March 10 pentru a plasa doi astronauți pe suprafața lunară prin intermediul navei spațiale cu echipaj de ultimă generație și al modulului lunar chinezesc cu echipaj.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Andrew Jones (). „China sets out preliminary crewed lunar landing plan”. spacenews.com. Accesat în . 
  2. ^ „"嫦娥奔月"地面主干工程基本完成 云南天文台巨型射电追踪望远镜年底投入使用”. Arhivat din original la . 
  3. ^ „巨型望远镜送"嫦娥"飞月-望远镜,嫦娥-北方网-科技无限”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c Chang'e 4 press conference. CNSA, broadcast on 14 January 2019.
  5. ^ Austin Ramzy (). „China Celebrates Lunar Probe and Announces Return Plans”. The New York Times. Accesat în . 
  6. ^ Rivers, Matt; Regan, Helen; Jiang, Steven (). „China lunar rover successfully touches down on far side of the moon, state media announces”. CNN. Accesat în . 
  7. ^ „China recovers Chang'e-5 moon samples after complex 23-day mission”. SpaceNews (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ a b c China's Planning for Deep Space Exploration and Lunar Exploration before 2030. (PDF) XU Lin, ZOU Yongliao, JIA Yingzhuo. Space Sci., 2018, 38(5): 591-592. doi:10.11728/cjss2018.05.591
  9. ^ A Tentative Plan of China to Establish a Lunar Research Station in the Next Ten Years. Zou, Yongliao; Xu, Lin; Jia, Yingzhuo. 42nd COSPAR Scientific Assembly. Held 14–22 July 2018, in Pasadena, California, USA, Abstract id. B3.1-34-18.
  10. ^ „China to advance lunar exploration program”. Xinhua. . Accesat în . 
  11. ^ a b China N' Asia Spaceflight [CNSpaceflight] (). „Update:
    2024 Queqiao-2 data relay
    2025 Chang'e-6 lunar sample return from far side
    2026 Chang'e-7 lunar landing in south pole
    2028 Chang'e-8 basic model of lunar research station”     (Tweet).     
  12. ^ a b Jones, Andrew (). „China's Chang'e 6 mission will collect lunar samples from the far side of the moon by 2024”. Space.com. Accesat în . 
  13. ^ „大陸「嫦娥六號」明年5月發射 擬帶回月球背面岩石採樣” (în chineză). 聯合報. . Accesat în . 
  14. ^ „Lunar plans for phase IV”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Lunar program next plan
  16. ^ a b c d Jones, Andrew (). „China outlines pathway for lunar and deep space exploration”. SpaceNews. Accesat în . 
  17. ^ Future Chinese Lunar Missions. David R. Williams, NASA. Accessed on 7 November 2019.
  18. ^ „China's Chang'e-5 orbiter is heading back to the moon”. SpaceNews (în engleză). . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Programul_chinez_de_explorare_lunară&oldid=16075539