Problema irlandeză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Conflictul Nord-Irlandez (irlandeză Na Trioblóidí) a fost un conflict etno-nationalist[1][2][3][4] din Irlanda de Nord, ce a durat aproximativ 30 de ani, de la sfârșitul anilor 1960 până în 1998.[5] Cunoscut local ca „The Troubles”,[6][7][8][9] este descris câteodată ca un război neregulat[10][11][12] sau ascuns.[13][14][15] Conflctul a început la sfârșitul anilor 1960 și în general se consideră că s-a terminat prin Acordul de la Belfast din 1998.[16][17][18][19][20] Deși conflictul s-a desfășurat în mare parte în Irlanda de Nord, au existat violențe și în alte părți din Republica Irlanda, Anglia și Europa continentală.

Aspectul teritorial[modificare | modificare sursă]

Antagonismul social și religios care opune Irlanda (încorporată în Marea Britanie prin actul de Unire al lui Pitt în 1800, care transformă arhipelagul în Regatul Unit și deleagă deputații irlandezi la Westminster) și Anglia, izbucnește cu o nouă vigoare. În anii 1840 “Irlanda tânără” cere o națiune pentru poporul său. Irlandezii luptau pentru independență națională sub formă de «Home Rule» (autonomie), pentru anularea « Actului de uniune » din 1801 dintre Anglia și Irlanda și formarea unui stat independent.

Irlanda suferă mai apoi cea mai mare tragedie din istoria sa: Marea Foamete (1845-1849). Ea este rezultatul atacării cartofilor (hrana de bază a țăranilor) de mană și este agravată de epidemii. Numărul estimat al victimelor este de 1.600.000 de persoane (aproximativ 20% din populație), iar circa 1.300.000 de irlandezi emigrează, în principal în SUA. Această tragedie nu face decât să aprindă și mai tare în inima celor rămași la baștină, dorința de a fi stăpâni la ei acasă.

Aspectul religios[modificare | modificare sursă]

Alt aspect al problemei irlandeze era cel religios. Irlandezii împărtășeau religia catolică, iar englezii căutau să-i convertească la religia anglicană. În 1858, irlandezii se organizează în societăți secrete, cum ar fi „Mișcarea Revoluționară a Fraternității Republicane Irlandeze”, ai cărei membri desfășoară o campanie propagandistică și chiar comit câteva atentate în Anglia.

Aspectul social[modificare | modificare sursă]

Aspectul social se mai manifestă prin lupta pentru rezolvarea problemei agrare, deoarece irlandezii au fost deposedați de către proprietari, de pământurile lor. Cei mai mulți dintre ei au devenit arendași sau emigranți. Această problemă a fost rezolvată în 1903 printr-o lege ce duce la un transfer masiv al proprietății în favoarea țăranilor irlandezi. Noul val al mișcării de eliberare națională a irlandezilor a obligat guvernul liberal să acorde Irlandei dreptul la o guvernare autonomă (1914). Dar coloniștii din partea de nord a Irlandei (Ulster), s-au opus, cerând ca Ulsterul să fie exclus din legea despre autonomia Irlandei. Începutul Primului Război Mondial a amânat introducerea acestei legi.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • "Istoria continentului european de la 1850 până la sfârșitul secolului al XX-lea" de Jean-Michel Gaillard și Anthony Rowley, editura "Cartier"

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mitchell, Claire (). Religion, Identity and Politics in Northern Ireland. Ashgate Publishing. p. 5. The most popular school of thought on religion is encapsulated in McGarry and O'Leary's Explaining Northern Ireland (1995) and it is echoed by Coulter (1999) and Clayton (1998). The central argument is that religion is an ethnic marker but that it is not generally politically relevant in and of itself. Instead, ethnonationalism lies at the root of the conflict. Hayes and McAllister (1999a) point out that this represents something of an academic consensus. 
  2. ^ John McGarry & Brendan O'Leary (). Explaining Northern Ireland. Wiley-Blackwell. p. 18. ISBN 978-0-631-18349-5. 
  3. ^ Dermot Keogh, ed. (). Northern Ireland and the Politics of Reconciliation. Cambridge University Press. pp. 55–59. ISBN 978-0-521-45933-4. 
  4. ^ John Coakley. „Ethnic Conflict and the Two-State Solution: The Irish Experience of Partition”. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . ...these attitudes are not rooted particularly in religious belief, but rather in underlying ethnonational identity patterns. 
  5. ^ „What You Need to Know About The Troubles”. Imperial War Museums (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Melaugh, Martin; Lynn, Brendan. „Glossary of Terms on Northern Ireland Conflict”. Conflict Archive on the Internet. Ulster University. Arhivat din original la . Accesat în . The term 'the Troubles' is a euphemism used by people in Ireland for the present conflict. The term has been used before to describe other periods of Irish history. On the CAIN web site the terms 'Northern Ireland conflict' and 'the Troubles', are used interchangeably. 
  7. ^ McEvoy, Joanne (). The politics of Northern Ireland. Edinburgh: Edinburgh University Press. p. 1. ISBN 978-0-7486-2501-7. OCLC 232570935. The Northern Ireland conflict, known locally as 'the Troubles', endured for three decades and claimed the lives of more than 3,500 people. 
  8. ^ McKittrick, David; McVea, David (). Making Sense of the Troubles: A History of the Northern Ireland Conflict (ed. Rev). Penguin Books. ISBN 978-0-14-100305-4. 
  9. ^ Edwards, Aaron; McGrattan, Cillian (). The Northern Ireland Conflict: A Beginner's Guide. Oneworld Publications. ISBN 978-1-78074-171-0. 
  10. ^ Lesley-Dixon, Kenneth (). Northern Ireland: The Troubles: From The Provos to The Det. Pen and Sword Books. p. 13. 
  11. ^ Schaeffer, Robert (). Severed States: Dilemmas of Democracy in a Divided World. Rowman & Littlefield. p. 152. 
  12. ^ Rainey, Mark (). „Special Branch officer's insider view of Northern Ireland's 'secret war'. The News Letter. Johnston Publishing (NI). Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Taylor, Peter (). „Who Won The War? Revisiting NI on 20th anniversary of ceasefires”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Troubles 'not war' motion passed”. BBC. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Hennessey, Thomas (). The Northern Ireland peace process: ending the troubles?. Palgrave Macmillan. pp. 48. ISBN 978-0-312-23949-7. 
  16. ^ Aughey, Arthur (). The Politics of Northern Ireland: Beyond the Belfast Agreement. London New York: Routledge. p. 7. ISBN 978-0-415-32788-6. OCLC 55962335. 
  17. ^ Holland, Jack (august 1999). Hope Against History: The Course of Terrorist trouble in Northern Ireland. Henry Holt and Company. p. 221. ISBN 978-0-8050-6087-4. The troubles were over, but the killing continued. Some of the heirs to Ireland's violent traditions refused to give up their inheritance. 
  18. ^ Gillespie, Gordon (noiembrie 2007). Historical Dictionary of the Northern Ireland Conflict. Scarecrow Press. p. 250. ISBN 978-0-8108-5583-0. 
  19. ^ Elliott, Marianne (). The Long Road to Peace in Northern Ireland: Peace Lectures from the Institute of Irish Studies at Liverpool University (ed. 2). Liverpool University Press. pp. 2, 188. ISBN 978-1-84631-065-2. 
  20. ^ Goodspeed, Michael (). When Reason Fails: Portraits of Armies at War : America, Britain, Israel, and the Future. Greenwood Publishing Group. pp. 44, 61. ISBN 0-275-97378-6.