Prisacă (sistem de fortificații)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Prisacă este un termen care se referă la un sistem medieval de fortificații din zone împădurite lăsate în paragină, prevăzute cu locuri de trecere supravegheate militar, denumite porți.

Acestea reprezentau linii defensive constituite din elemente complexe de fortificare: valuri continue, palisade construite în zone de trecere obligatorie și chiar fortificații din pământ și lemn și turnuri de supraveghere.[1] Prisăcile erau dispuse pe aliniamente naturale ușor de apărat și, erau întărite prin plantarea de vegetație deasă, șanțuri și întărituri din stâlpi de lemn.

Unii cercetători atribuie apariția primelor prisăci pe teritoriul Transilvaniei migratorilor avari.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan Marian Țiplic; Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania (927/934-1257), între mit, naționalism și arheologie, Institutul European, Colecția Academica, XX, 2007, pag. 106
  2. ^ Doina Ciobanu; The role of salt deposits in the political-military history of the Carpatho-Danubian space in the I-XIII centuries, în Studia Antiqua et Archaeologica, IX, Iași, 2003, pag. 436

Legături externe[modificare | modificare sursă]