Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/10

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Respingerea unui atac austro-ungar

Armata de Nord a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, prin transformarea Corpului 4 Armată întărit cu unitățile aflate în dispozitivul de acoperire a frontierei de pe Carpații Orientali. La intrarea în război, Armata de Nord a fost comandată de generalul de divizie Constantin Prezan.

Armata de Nord a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, între 27 august 1916 - 13 decembrie 1916, participând la două operații de nivel strategic din campania anului 1916: Operația ofensivă în Transilvania și Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați.

La începutul lunii octombrie 1916, în compunerea armatei intră și Divizia 15 Infanterie, comandată de generalul Eremia Grigorescu, care avea să ducă bătălia vicorioasă de la Oituz din toamna anului 1916.

Pe măsura preluării frontului său de către forțele rusești, marile unități din compunere au fost redislocate succesiv pe alte fronturi, începând cu Divizia 14 Infanterie, urmată de Diviziile 7 și 8 Infanterie. Divizia 15 Infanterie va rămâne pe poziție pe Valea Oituzului, intrând în compunerea Armatei 2.

La 13 decembrie 1916 comandamentul Armatei de Nord a fost desființat, marile unități din compunerea sa continuând să lupte în compunerea Armata 1 și Armata 2, participând la operațiile militare până la sfârșitul războiului.


Citește mai mult ...