Sari la conținut

Podișul Moldovei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hartă fizică a României interbelice cu Podișul Moldovei

Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și în Ucraina. Limitele acestei forme geografice sunt:

În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali.

În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci sedimentare.

Podișul apare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei

Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre.

Caracterizare

[modificare | modificare sursă]

Podișul Moldovei este cel mai întins podiș din țară, desfășurat aproximativ de la N la S. Acesta prezintă altitudini diferite în funcție de subunitate: este mai înalt în partea de N-V unde atinge 500-600 metri. Prezintă altitudini mai joase în N-E (200 metri) iar în partea de sud altitudinile coboară ușor de la 500 m la 200 m.

Relieful este alcătuit dintr-o alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre S-E. În partea de N-E, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase. În partea centrală și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu-se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense alunecări de teren.

Subdiviziuni și diviziuni

[modificare | modificare sursă]

a. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina la nord (se prelungește chiar și dincolo de graniță), Câmpia Moldovei (Jijiei) la est și valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde:

  • dealuri: Dragomirnei, Fălticenilor, Ciungi (688 m), Ibănești, Bour, Cozancea, Dealul Mare.
  • depresiuni: Rădăuți, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului.

b. Dealurile Nistrului,

c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt:

  • Câmpia Jijiei (în vest)
  • Câmpia Prutului Mijlociu (în centru)
  • Câmpia Răutului (în est)

d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde:

e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului).
f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase.

Climatul podișului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°–8°C (Podișul Sucevei) și 8°–10°C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 400–500 mm (Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului) și 500–800 mm (Podișul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivățul (pe timp de iarnă) și Vântul de Vest (în partea nordică). Influențele climatice întâlnite sunt cele baltice (în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare întindere.