Podișul Mehedinți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Podișul Mehedinți este situat în sud-vestul țării, la vest de râul Motru și la poalele Munților Mehedinți, având ca limite Valea Motrului la est, Valea Dunării la vest, Munții Mehedinți la nord și Podișul Getic la sud.

Relieful Altitudinile sunt cuprinse între 400 și 600m.Varfurile de peste 600m se numesc Cornete. Este o unitate de podiș alcătuită din șisturi cristaline și calcare acolo unde apar calcarele sunt prezente fenomenele carstice: chei, peșteri,vai, poduri naturale, cursuri subterane, sohodolurivăi seci, doline, polii; are aspectul de platou adânc fragmentat de ape Carstul Mehedințean reprezintă subregiunea mediană a acestui podiș și este dezvoltat în calcare jurasice (Jurasic Mediu și Superior, și sporadic apar depozite de vârstă Jurasic Inferior) și cretacice (Cretacic Inferior și Superior). Cele trei artere hidrografice pe care este axat acest carst sunt Topolnița, Motru și Coșuștea

Podișul Mehedinți reprezintă o treaptă scufundată a Carpaților, fiind o unitate de relief aparte (un unicat). Ca structură și relief este asemănătoare munților, iar ca altitudine este asemănătoare dealurilor

Clima[modificare | modificare sursă]

Este temperat-continentală, caracteristică dealurilor înalte, cu influențe slabe submediteraneene, respectiv cu ploi de toamnă și ierni blânde. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în zonele cu cele mai ridicate valori de temperatură din țară. Precipitațiile însumează 700-800mm anual, valorile mai scăzute înregistrându-se în sud spre Podișul Getic. Vânturile specifice sunt Austrul și fenomenele de Foehn.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Porțile de Fier

Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă în Dunăre și Coșuștea, afluent dreapt al Motrului. Prezintă și văi seci. În ceea ce privește lacurile, dintre cele naturale există lacuri carstice temporare (Zatonul), iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din cele mai mari din țară.

Dunarea

Vegetația[modificare | modificare sursă]

În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul.

Fauna[modificare | modificare sursă]

În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa.

Solurile[modificare | modificare sursă]

În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate mijlocie, necesitând îngrășăminte și lucrări agrotehnice speciale)

Rezervații naturale[modificare | modificare sursă]

În cuprinsul acestei unități geografice de relief există cele mai numeroase rezervații naturale din România. Rezervații paleontologice: Bahna - punct fosilier Rezervații speologice: Peștera lui Epuran Rezervații de peisaj și floră: "Podul natural" și "Pădurea de liliac" de la Ponoarele

Populația și așezările[modificare | modificare sursă]

Podișul Mehedinți este bine populat în depresiunile Severin și Bahna, cu densități ce ating 100-150loc/km 2 în rest valorile sunt relativ reduse (25-50 loc/km 2. Satele sunt de regulă mici și mijlocii din categoria celor de tip risipit. Ca funcții predomină cele agropastorale. Orașele din acest podiș sunt: Baia de Aramă, din categoria celor mici și Drobeta-Turnu Severin, din categoria celor mari, important port fluvial și centru industrial.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere agricol, Podișul Mehedinți se înscrie în zona agrogeografică de deal și de podiș, cu soluri mai puțin fertile care necesită îngrășăminte chimice și lucrări agrotehnice speciale. Predomină creșterea animalelor: bovine și ovine pe baza pajiștilor naturale și a culturilor de plante furajere și porcine. Se practică de asemenea pomicultura cu plantații de pruni, meri, cireși și viticultură în Depresiunea Severinului.

Industria[modificare | modificare sursă]

Podișul Mehedinți nu dispune de resurse minerale de subsol, ci doar de unele roci utile între care calcarele, exploatate la Baia de Aramă și la Bahna. Industria prelucrătoare este concentrată în cele două orașe Baia de Aramă (textilă și alimentară) și mai ales Drobeta-Turnu Severin (șantier naval, industrie chimică, industria lemnului, mobilă, industrie ușoară, alimentară)

Transporturile[modificare | modificare sursă]

Sunt prezente cele feroviare, rutiere și navale. Magistrala feroviară electrificată, București-Drobeta-Turnu Severin-Timișoara trece prin partea de vest, paralel cu Dunărea. Este însoțită de drumul european E70, București-Timișoara care continuă în Serbia, având două puncte de frontieră. Un alt drum modernizat leagă orașele Drobeta-Turnu Severin și Baia de Aramă. Pe Dunăre se desfășoară transportul naval, Drobeta Turnu-Severin fiind unul din principalele porturi fluviale ale țării.

Legături externe[modificare | modificare sursă]