Pierre Michel (scriitor)
 | Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie sau de punctuație. Puteți consulta manualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor. |
| Pierre Michel | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1942 (81 de ani)[1]  Toulon, Franța |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | specialist în literatură[*] profesor universitar[*] critic literar[*] pedagog[*] literary scholar[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[2][3] |
| Activitate | |
| Patronaj | université d'Angers[*] |
Modifică date / text  | |
Pierre Michel (n. 1942, Toulon, Franța) este un profesor asociat de litere în 1964 și universitar, doctor în Litere și abilitare universitară (în franceză - H.D.R.), specialist pentru scriitorul francez Octave Mirbeau. El este fiul istoricului Henri Michel.
Cariera[modificare | modificare sursă]
După studii secundare la Liceul Condorcet și studiile la Liceul Louis-le-Grand și la Sorbona, Pierre Michel a fost primit primul în agregația de Litere moderne în 1964. Din 1964, el și-a petrecut întreaga carieră didactică la Angers și s-a pensionat în anul 2002.
După ce a susținut la Universitatea din Angers, în 1992, o teză privind lucrările lui Octave Mirbeau, Pierre Michel a fondat, un an mai târziu, Societatea Octave Mirbeau, al cărei președinte este[4]. El este, de asemenea, fondatorul și redactorul-șef al Caietelor Octave Mirbeau/ Cahiers Octave Mirbeau (24 de numere publicate)[5].
Biograf al lui Mirbeau, el a realizat ediții critice ale întregii opere a acestuia : romane[6], teatru[7], corespondență[8], precum și mai mult de 300 de articole și prefețe[9].
În octombrie 2003, el a fost distins cu premiul Sévigné pentru editarea primului volum al Corespondenței generale de Mirbeau[10].
În 2017, cu Societatea Octave Mirbeau, și fără nici un sprijin instituțional, el a dezvoltat un program extrem de bogat și divers (numeroase colocvii universitare, publicații diverse, creații teatrale, proiecte de filme documentare, expoziții, lecturi și conferințe), cu ocazia comemorării internaționale a o sută de ani de la moartea lui Octave Mirbeau[11].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b http://pierremichel.canalblog.com/pages/36101091/36101091.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Societatea Octave Mirbeau
- ^ A se vedea sumarul la Cahiers Octave Mirbeau.
- ^ Două ediții ale Operei romanești ale lui Octave Mirbeau : la editura L’Âge d’Homme, în trei volume, 2000-2001, 4 000 de pagini, și la Éditions du Boucher, 2003.
- ^ L Teatrul complet al lui Mirbeau a fost publicat de două ori de către Eurédit, 1999 (într-un singur volum) și 2003 (în patru volume).
- ^ Î Corespondența generală a lui Mirbeau a fost publicată de L’Âge d’Homme.
- ^ Lista este accesibilă pe site-ul lui Pierre Michel.
- ^ „Premiul Sévigné”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ A se vedea proiectul comemorativ, comitetul internațional de sponsorizare Arhivat în , la Wayback Machine. și programul festivităților mirbeliene
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Octave Mirbeau, l'imprécateur au cœur fidèle/ Octave Mirbeau, imprecatorul cu inima fidelă, biografie, Librairie Séguier, 1990, 1020 pagini.
- Alice Regnault, épouse Mirbeau/ Alice Regnault, doamna Mirbeau, À l'écart, 1993, 66 pagini.
- Les Combats d’Octave Mirbeau/ Luptele lui Octave Mirbeau, Analele literare ale Universității din Besançon, 1995, 387 pagini.
- Lucidité, désespoir et écriture/ Luciditate, disperare și scris, Presses de l'Université d'Angers - Société Octave Mirbeau, 2001, 89 pagini.
- Jean-Paul Sartre et Octave Mirbeau/ Jean-Paul Sartre și Octave Mirbeau, Société Octave Mirbeau, 2005, 64 pagini.
- Albert Camus et Octave Mirbeau/ Albert Camus și Octave Mirbeau, Société Octave Mirbeau, 2005, 68 pagini.
- Octave Mirbeau et le roman/ Octave Mirbeau și romanul, Société Octave Mirbeau, 2005, 280 pagini.
- Octave Mirbeau, Henri Barbusse et l'enfer/ Octave Mirbeau, Henri Barbusse și iadul, Société Octave Mirbeau, 2006, 51 pagini.
- Octave Mirbeau, Les Acharnistes, 2007, 32 pagini.
- Bibliographie d'Octave Mirbeau/ Bibliografia Octave Mirbeau, Société Octave Mirbeau, 2008 (actualizată în 2013), 785 pagini
- Les Articles d'Octave Mirbeau/ Articolele lui Octave Mirbeau, Société Octave Mirbeau, 2009 (actualizat în 2012), 264 pagini.
- Dictionnaire Octave Mirbeau/Dicționar Octave Mirbeau, L'Âge d'Homme - Société Octave Mirbeau, 2011, 1195 pagini (cu Yannick Lemarié).