Piața Sf. Petru din Roma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Piața Sf. Petru văzută dinspre Bazilica Sf. Petru

Piața Sf. Petru din Roma (în italiană Piazza San Pietro) a fost realizată de unul dintre cei mai mari artiști și arhitecți ai barocului Gian Lorenzo Bernini între 1656-1667 la comanda papei Alexandru al VII-lea în fața Bazilicii Sf. Petru din Roma. În prezent, Piața Sf. Petru este teritoriu al Statului Vatican. Mulți credincioși se adună aici pentru a asculta discursurile pontificului. În 1930 Mussolini a construit o stradă largă Via della Conciliazione (Împăcării), ce unește centrul Romei și Piața Sf. Petru din Roma.

Piața este înconjurată de coloane semicirculare ale ordinului toscan[1] proiectat de Bernini, care, în combinație cu catedrala, formează forma simbolică „Cheia Sfântului Petru”. În mijloc se află un obelisc egiptean din Heliopolis, adus la Roma de împăratul Caligula și, conform legendelor, a decorat circulația lui Nero, în care apostolul Petru a fost executat și în locul unde a fost ridicată o catedrală. Acesta este singurul obelisc din oraș, care a rămas neschimbat până în epoca Renașterii. Romanii medievali credeau că cenușa lui Iulius Cezar este ținută într-o minge de metal deasupra obeliscului.

Colonadele lui Bernini constituie frontiera de stat dintre Vatican și Italia.

Note[modificare | modificare sursă]