Petre Barițiu
| Petre Barițiu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1864 |
| Decedat | 1924 |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | proprietar al unei tipografii |
Modifică date / text  | |
Petre Barițiu (n. 1864 – d. 1924) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Petre Barițiu s-a nascut în 1864. Nepot a lui George Barițiu, la îndemnul unchiului său s-a dedicat artelor grafice și a întemeiat o tipografie pusă în serviciul exclusiv al cauzei românești. Drept urmare, a deschis în inima Hunedoarei, la Orăștie, prima tipografie românească, avându-i ca și colaboratori pe intelectualii locali, în frunte cu Ioan Mihu, Banca Ardeleană și dascălii școlilor în limba română. Interesele naționale ale românilor impuneau înființarea unei tipografii românești la Cluj. Petre Barițiu a înțeles această nevoie și s-a mutat la Cluj, înființând în 1904, pe strada Horea, tipografia „Carmen”. Aici, în decursul anilor, s-au tipărit mii de cărți, broșuri și gazete scrise în limba română. La tipografia lui Petre Barițiu s-au tipărit reviste precum „Orizontul”, „Răvașul”, „Solia satelor”, „Cuvântul Adevărului”, „Noi” și „Orientul Nostru”. De asemenea, la tipografia „Carmen” a fost tipărită prima lucrare a lui Nicolae Iorga apărută în Ardeal înainte de 1918: O alegere de episcopi moldoveni. Izbucnirea Primului Război Mondial a constituit începutul unei perioade grele pentru tipografia lui Petre Barițiu, care împreună cu soția sa au fost prinși și întemnițați (deținuți politici), iar tipografia și casa acestora au fost distruse. A încetat din viață în 1924 văzându-și idealul național realizat.[3]:p. 47-48
Activitate politică[modificare | modificare sursă]
Petre Barițiu a fost membru și vicepreședinte al „Reuniunii Comercianților, Industriașilor și Meseriașilor Români” din Cluj, în cadrul căreia a promovat interesele comercianților și meseriașilor români din Ardeal. A participat activ la evenimentele din Cluj coordonate de Amos Frâncu, în 2 și 3 noiembrie 1918, încredințându-i-se tipărirea manifestelor. A fost de asemenea ales delegat al Cercului Electoral I Cluj pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Comșa Daniela, Eugenia Glodariu, Clujenii și Marea Unire, Cluj Napoca, 1998
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Cluj Napoca, 1998
- Coord. Ioan I. Șerban, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, 2003